Parliamentary debates

Doamna Cătălina Ciofu:

"România este cu un pas mai aproape de banii europeni!"

Noi, liberalii, am avut şi avem în continuare câteva principii în care credem cu sfinţenie. Poate cele mai importante dintre ele sunt cele ale proprietăţii private şi liberei iniţiative. Dar, dincolo de acestea sau, mai bine spus, derivând din ele, se găsesc principiile responsabilităţii şi descentralizării deciziei până la cel mai apropiat nivel de beneficiarii direcţi, la care poate fi adoptată în mod viabil.

Şi mai credem în dezvoltare, în dezvoltarea adusă de un mediu instituţional stabil şi care nu sufocă, nu descurajează, ci sprijină iniţiativele private şi locale. Am crezut şi credem în integrarea euroatlantică, garant al păcii şi securităţii. Am crezut şi am reuşit. Dar acum este vremea să facem mai mult! A sosit vremea dezvoltării! România se află, în aceste momente, în faţa uneia dintre cele mai mari şanse din existenţa ei contemporană. Dacă, după momentul 1989, obiectivele României au fost aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, iar cu o contribuţie majoră, poate chiar majoritară, din partea Partidului Naţional Liberal, aceste obiective au fost realizate, în prezent, ţintim intrarea cu adevărat în grupul ţărilor dezvoltate. Spun "cu adevărat" pentru că de această accedere nu trebuie să se bucure doar decidenţii politici ce raportează o victorie, ci toţi românii. România trebuie să devină un hub de dezvoltare în Europa de sud-est, spre care să tindă toată comunitatea românească din afara graniţelor.

Dar dezvoltarea nu poate veni doar de la centru. Dezvoltarea trebuie să aibă în vedere şi chiar să fie centrată pe nevoile şi interesele comunităţilor locale, întrucât ele ştiu cel mai bine de ce au nevoie. Problema de care se lovesc aceste comunităţi este că, uneori, ele sunt prea mici pentru a accesa proiecte de o anumită anvergură, regională, nu centrală, dar care le depăşeşte, totuşi, posibilităţile, în special financiare. Atunci, firesc ar fi ca ele să se asocieze în consorţii administrative. Aceste consorţii administrative au fost înfiinţate prin Legea nr. 375/2022 şi aveau drept obiective îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice, creşterea eficacităţii implementării investiţiilor şi eficientizarea resurselor umane implicate în administraţia publică locală, pentru o mai bună funcţionare şi o mai facilă îndeplinire a obiectivelor autorităţilor administrative locale. Totuşi, pentru a putea funcţiona cu adevărat eficient şi pentru a putea accesa fonduri europene pentru proiectele pe care şi le-au propus, aceste consorţii trebuie să beneficieze de personalitate juridică. Exact acest aspect esenţial se constituia într-o lacună a legislaţiei anterioare sau într-o opţiune incompletă a legiuitorului. În orice caz, acest aspect avea nevoie de remediere.

Exact pentru remedierea acestei disfuncţionalităţi, a acestei importante deficienţe legislative, colegii mei din Partidul Naţional Liberal au iniţiat proiectul de lege înregistrat la Camera Deputaţilor cu numărul PL-x 497/2023, al cărui obiectiv principal a fost de a conferi consorţiilor administrative locale mult dorita personalitate juridică. De altfel, acesta reprezintă şi un jalon din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, prin urmare, îndeplinirea lui este un pas necesar pentru primirea a încă o tranşă din banii europeni consacraţi acestui Plan.

Ei bine, având acestea permanent în minte, sunt mândră să vă anunţ că suntem cu un pas mai aproape de banii europeni, aceasta pentru că, în cea mai recentă şedinţă a Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, am generat majoritatea necesară votării unui raport de adoptare a PL-x 497/2023, având ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, precum şi completarea Legii nr. 273/2006. Odată intrată în vigoare, această iniţiativă va avea ca efect acordarea personalităţii juridice consorţiilor administrative, acestea fiind o formă specifică de asociaţii de dezvoltare intercomunitară, al căror scop este furnizarea integrată de politici şi servicii la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, membre ale consorţiilor, reducerii diferenţelor de dezvoltare şi creşterii funcţionalităţii la nivel local. De asemenea, se vor introduce criterii generice - agricol, economic, social, de mediu, de infrastructură, de digitalizare şi de acces la servicii publice - precum şi obiective specifice pe care unităţile administrativ-teritoriale să le aibă în vedere atunci când se asociază într-un consorţiu administrativ, se va clarifica reglementarea organelor de conducere (de coordonare) de la nivelul consorţiului administrativ: adunarea generală, consiliul director şi cenzorul, existând şi posibilitatea de a înfiinţa un aparat tehnic care să sprijine activitatea acestor organe.

Pentru cetăţeni, această iniţiativă aduce importante beneficii indirecte. În primul rând, fiind un jalon din cadrul PNRR, de adoptarea ei depinde recepţionarea unei importante tranşe din acest program european. Dar, în perspectivă, este vorba despre mult mai mult, întrucât consorţiile administrative sunt mult mai eficiente în a atrage bani europeni, exact pentru acele proiecte de care comunităţile locale au cea mai mare nevoie. Cu alte cuvinte, absorbţia fondurilor europene se va face mai simplu, de la oameni pentru oameni, renunţând la mare parte din birocraţia de la centru!

Sunt convinsă că şi în plenul Camerei Deputaţilor, colegii din partidele care au susţinut raportul de adoptare vor dovedi aceeaşi seriozitate şi responsabilitate şi vor vota forma finală a iniţiativei, atunci când va intra pe ordinea de zi!