Parliamentary debates

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Eliminarea violenţei împotriva femeilor, o temă care nu ia niciodată vacanţă"

Zeci de mii de femei din România sunt, anual, victime ale violenţei domestice. Sigur, violenţa împotriva femeilor nu se manifestă doar în viaţa de familie, dar are, cu siguranţă, cea mai mare pondere. Cifrele anunţate public de Poliţia Română arată o creştere a fenomenului în ultimii ani, care ne indică două direcţii majore: pe de o parte, nevoia de acţiune concertată, iar, pe de altă parte, faptul că mai multe femei apelează serviciul 112 când sunt agresate este un semnal de încredere în autorităţi.

Datele Poliţiei, publicate în preajma Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor, sunt îngrijorătoare.

Aproape 80.000 de cazuri de violenţă domestică au fost semnalate Poliţiei, de la începutul acestui an şi până la finalul lunii septembrie.

În 68.965 de situaţii din cele 79.442, poliţiştii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112.

Din cele 79.442 intervenţii ale poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică, în 19.349 situaţii s-a constatat existenţa acestui risc iminent, fiind emise 9.880 de ordine de protecţie provizorii.

În aceeaşi perioadă, numărul faptelor, care constituie fapte penale din sfera violenţei domestice, a fost de 43.425 de infracţiuni.

În primele 9 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (45.439).

Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 30.716 sunt femei.

De asemenea, statisticile oficiale arată că instanţele judecătoreşti au emis 9.003 ordine de protecţie, 4.093 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii - cele acordate de poliţie. Procentul femeilor care solicită ordin de protecţie este încă destul de mic, iar aici intervine partea de educaţie în această direcţie, care trebuie făcută deopotrivă de autorităţi şi societate civilă. Este un drept oferit de lege femeilor abuzate, pe care trebuie să îl înţeleagă. Numărul celor care recidivează este încă mare, dar în scădere faţă de anii anteriori, când datele arătau că unul din trei agresori cu ordin de restricţie îl încalcă. În cazuri grave, au fost ucise femei, deşi aveau ordin de protecţie. Tocmai de aceea, măsura folosirii de brăţări electronice de monitorizare a agresorilor recidivişti este una foarte utilă, urmând să fie implementată la nivel naţional.

Violenţa, abuzurile, hărţuirea sunt teme importante pentru mine şi alţi colegi parlamentari. Sunt coiniţiatoare a Proiectului de Lege "Zero Toleranţă pentru Hărţuirea Sexuală în Şcoli şi Universităţi", alături de Cătălin Teniţă, deputat REPER, Maya Teodoroiu, deputată PSD, şi de Oana Murariu, deputată USR, adoptat recent, cu unanimitate, de plenul Senatului. Astfel, hărţuirea sexuală în şcoli devine infracţiune.

Nu este o surpriză pentru nimeni că suntem una dintre ţările europene cu cele mai multe cazuri de violenţă domestică, o temă care ne preocupă şi dincolo de ziua internaţională a luptei cu acest fenomen. Mesajul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl dăm tuturor femeilor aflate în pericol sau care se confruntă cu acest fenomen este că legea este de partea lor, pot fi protejate şi pot avea încredere să ceară ajutor de la prima palmă. Pentru că o palmă poate fi începutul unor derapaje foarte grave.