Parliamentary debates

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Guvernul Ciolacu, cel mai eficient guvern în relaţia cu Uniunea Europeană!"

Este momentul să recunoaştem, fără ezitare, că România se află pe drumul corect de consolidare a statutului şi poziţiei în Uniunea Europeană! Prea mulţi ani după aderarea oficială din 2007, România a fost considerată un fel de "rudă de mâna a III-a" în Uniunea Europeană, deşi, conform tuturor tratatelor semnate de ţara noastră, ar fi trebuit să fim membri cu drepturi depline.

Cu toţii cunoaştem cazurile de discriminare din trecut la adresa muncitorilor români sezonieri sau care chiar s-au mutat definitiv în străinătate, constituind diaspora. Ne aducem aminte, din nefericire, de diferenţele majore de subvenţionare a fermierilor şi agricultorilor din România, comparativ cu sumele alocate altor ţări - cum ar fi Polonia! Evident, celebrul caz al aderării la Schengen, care până recent a fost marea pată a ruşinii pe fruntea României, o discriminare crasă şi o încălcare a tratatelor europene.

Toate aceste cazuri majore de poziţionare a României pe un nivel inferior în Europa au provocat şi încă provoacă foarte multă frustrare în rândul românilor. Dacă în momentul aderării la UE, în 2007, România era fruntaşă în ceea ce priveşte filoeuropenismul (71% dintre români aveau o atitudine pozitivă faţă de UE), ultimul Eurobarometru din 2023 a arătat că susţinerea românilor pentru UE a atins un nivel foarte jos, de aproape 46% (sub media europeană de 62%)! Această scădere abruptă este una foarte îngrijorătoare deoarece în locul încrederii în instituţiile şi viitorul european al României se instaurează neîncrederea şi extremismul.

Cauzele, după cum menţionam anterior, ţin foarte mult de două aspecte majore. Aici exceptăm unele situaţii, precum a fost pandemia COVID-19 care, la rândul ei, a afectat încrederea în UE:

1. Percepţia românilor faţă de evoluţia nivelului de trai - este evident că în România nivelul de trai a crescut spectaculos. Din păcate, pentru prea mulţi români, acest nivel de trai rămâne unul abstract, în cifre oficiale, şi nu resimţit în realitatea cotidiană. Mai mult, inflaţia galopantă din ultima perioadă, în întreg spaţiul european, a afectat şi mai mult veniturile românilor. În acest sens, cercetătorii în economie şi sociologie au observat o corelaţie directă între scăderea nivelului de trai şi creşterea euroscepticismului, nu doar în România, dar şi în alte ţări UE.

2. Demnitatea şi imaginea nedreptăţirii în UE - aici am menţionat cazurile cele mai evidente de discriminare care, pe lângă dificultăţile economice sau de transport, creează foarte multă frustrare: "Ori suntem, ori nu suntem cetăţeni europeni cu drepturi depline?".

Iată că, după ani de zile de bâlbâieli ale guvernelor de dreapta din România, odată cu primul an de mandat al Cabinetului Ciolacu, multe dintre aceste probleme în aşteptare au devenit priorităţi. Trebuie să recunoaştem cu toţii că ori de câte ori au fost ridicate probleme mai vechi sau mai noi, premierul Marcel Ciolacu nu a ezitat să le adreseze direct, fără ezitare.

În planul politicii externe, actualul premier român a făcut paşi semnificativi: aderarea României la spaţiul Schengen, chiar dacă doar aerian şi maritim, reprezintă o victorie fără precedent a politicii externe din interiorul guvernului. Apoi, protejarea agricultorilor şi fermierilor români de afluxul de mărfuri din Ucraina a fost o prioritate esenţială a Guvernului condus de Marcel Ciolacu. În această direcţie, eforturile premierului în discuţiile cu Bruxelles au dus la o nouă serie de fonduri substanţiale, destinate protejării companiilor româneşti în contextul războiului din Ucraina. Comisia Europeană a aprobat reintroducerea unei scheme româneşti de aproximativ 2,5 miliarde de euro (12,5 miliarde de lei) pentru sprijinirea companiilor în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat al instituţiei. Schema reintrodusă a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de ajutor de stat pentru criză şi tranziţie, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 şi modificat la 20 noiembrie 2023.

Sprijinul vine atât sub formă de granturi, cât şi de garanţie pentru credite, iar valorile maxime ale ajutoarelor acordate companiilor au fost majorate faţă de versiunea iniţială a schemei de ajutor. Comisia a constatat că schema românească, aşa cum a fost reintrodusă, continuă să fie în conformitate cu condiţiile stabilite în cadrul temporar de criză şi tranziţie. În special, ajutorul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere activă în sectorul agricol, 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere activă în sectorul pescuitului şi acvaculturii, şi 2,25 milioane de euro pentru fiecare întreprindere activă în toate celelalte sectoare, şi va fi acordat cel târziu până la 30 iunie 2024.

Aceste fonduri, care vin în România, sunt consecinţa directă a muncii deosebit de intense pe care Guvernul condus de Marcel Ciolacu o face în raport cu instituţiile Europene în favoarea şi pentru protejarea companiilor româneşti!