Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"Bugetul general consolidat pe anul 2013"

S-a votat bugetul general consolidat pentru anul acesta, un buget construit în limitele permise de conjunctura actuală şi de măsurile şi angajamentele luate de fostele guvernări.

Guvernul USL şi-a respectat însă promisiunea, aceea de transparentizare a procesului de alocare şi de cheltuire a banilor publici, reiterând convingerea că doar cetăţeanul trebuie să fie beneficiarul real al acestora, în timp ce miniştrii sunt doar administratori ai fondurilor publice. Aplicând principiul transparentizării, atât Proiectul bugetului de stat, al asigurărilor sociale, cât şi bugetul general consolidat, au fost făcute publice în format electronic pentru prima dată şi supuse dezbaterii cetăţenilor. Documentele au fost postate pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor şi pe un portal internaţional, destinat datelor de interes public.

Pentru elaborarea lor s-a avut în vedere: creşterea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor, prin majorarea punctului de pensie cu 4%, respectiv 742,1 lei, creşterea salariului minim (la 750 lei de la 1 februarie şi 800 lei de la 1 iulie), consolidare fiscală echitabilă, suprataxarea veniturilor din sectorul energetic şi exploatarea resurselor naturale, creşterea cofinanţării fondurilor europene, creşterea substanţială a fondurilor investite în sănătate.

Deşi sunt voci ale opoziţiei care critică măsurile sociale luate de Guvernul Ponta, aceleaşi voci care în urmă cu puţin timp au iniţiat şi susţinut măsuri dure de austeritate, trebuie să precizăm că la nivelul ţării noastre avem procentul cel mai scăzut de alocare bugetară pentru măsuri sociale, raportat la nivelul UE.

Veniturile totale de 98.182,6 milioane lei şi cheltuielile totale de 116.359,4 milioane lei generează un deficit de 18.176,8 milioane lei. Este pentru prima oară, după 2007, când România s-a încadrat în norma europeană de deficit sub 3%, cu o valoare de 2,1% din PIB.

Prin reforma fiscală se estimează o creştere a încasărilor de 2,9 miliarde lei, iar pentru stimularea economiei se alocă 15 miliarde lei în plus faţă de anul 2012, concomitent cu aplicarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor.

În urmă cu 4 ani, România avea o datorie de 28 miliarde euro. Sub guvernările anterioare, aceasta aproape s-a dublat, iar acest context influenţează nivelul dobânzilor care ni se percep pe pieţele externe.

Totuşi, în 2012, România s-a situat pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de reducere procentuală a deficitului, nu a mai accesat niciun euro de la FMI şi Comunitatea Europeană, în baza acordurilor preventive, şi a apelat la pieţele private, beneficiind de dobânzi din ce în ce mai mici. Deşi 2012 a fost an electoral, cheltuielile publice au fost cu 2,5 miliarde euro mai mici faţă de 2011.

Avem un buget mai auster, pentru că România nu îşi mai permite cheltuieli inutile, investiţii aberante, neprioritizate, care nu aduc niciun avantaj comunităţilor beneficiare. În plus, avem de rambursat în acest an 1,2 miliarde euro către creditorii externi, în baza împrumuturilor deja contractate şi angajate de guvernele anterioare.

În ceea ce priveşte investiţiile, se caută, acolo unde este posibil, comutarea finanţării unor proiecte de la resursele naţionale la cele europene, precum şi implementarea cu prioritate a proiectelor de investiţii deja executate peste 80%, creându-se o continuitate firească între strategiile şi viziunile de dezvoltare ale diferitelor executive.

Un alt principiu nou aplicat de Guvernul USL pentru structurarea proiectelor de buget a fost acela de economisire, de tăiere a cheltuielilor, de la vârf la bază, şi nu invers, ca şi până acum. Spre deosebire de guvernările anterioare, noul executiv a scăzut presiunea insuportabilă de pe umerii celor săraci şi slabi şi a căutat să echilibreze balanţa, orientându-se spre cei care pot să-şi asume o mică obligaţie suplimentară.

Este momentul ca printr-un efort comun să conducem România pe direcţia bună, să încheiem durerosul ciclu al subdezvoltării, să învăţăm din lecţiile dureroase ale trecutului, să fim responsabili şi să lăsăm la o parte acţiunile sabotoare, de tipul depunerii de către opoziţie a unui număr aberant de peste 13.500 de amendamente ridicole, nici măcar specificate sau localizate concret, a căror aprobare ar fi însemnat dublarea alocaţiilor bugetare pe anul în curs.