Parliamentary debates

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Ieri, 20 februarie 2018, la nivel internaţional, a fost celebrată pentru a noua oară Ziua mondială a justiţiei sociale, zi decretată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Termenul de "justiţie socială", inventat de preotul Luigi Taparelli, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate, în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Conform filosofului politic John Rawls, o societate este justă dacă respectă trei principii: garantarea libertăţilor fundamentale pentru toţi membrii societăţii, egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii, şi păstrarea acelor inegalităţi care pot fi în avantajul celor defavorizaţi.

În România, stat social, conform prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, inechităţile sociale sunt încă un subiect actual şi, de cele mai multe ori, spinos. Încă avem probleme în foarte multe domenii - diferenţe între nivelul de salarizare a femeilor, comparat cu cea a bărbaţilor; discriminare bazată pe etnie, pe vârstă, pe mediul social din care provine o persoană - discriminări care privesc multe categorii de români şi multe puncte de vedere.

Totuşi, ţara noastră se îndreaptă în direcţia bună. Programul de guvernare al PSD conţine prevederi şi politici sociale care se adresează multor categorii de persoane defavorizate.

Partidul Social Democrat şi-a propus modernizarea sistemului de asistenţă socială, prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, prin asigurarea trecerii de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii, prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei, prin creşterea gradului de securitate socială, dar şi prin responsabilizarea individuală, printr-o politică centrată pe copil şi familie, o politică care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale.

Efectele acestor propuneri de schimbare în bine încep deja să se vadă. Cel mai recent exemplu ar fi introducerea Ordinului provizoriu de protecţie, pentru a putea proteja mai eficient victimele violenţei domestice. Un alt exemplu bun este cel al programului prin care tinerii dezavantajaţi se vor putea angaja pentru 2 ani în instituţiile administraţiei publice locale, în vederea acumulării de experienţă şi competenţe, sau cel al acordării de călătorii gratuite cu trenul, studenţilor, şi multe alte proiecte.

Toate acestea au fost şi vor fi în continuare posibile doar dacă, mai presus de orice, este pus interesul cetăţenilor, dacă avem o abordare multisectorială, dacă acordăm o atenţie sporită analizei stării de fapt şi dacă aplicăm cele mai eficiente soluţii, pentru ca toţi cei care se află într-o situaţie vulnerabilă să aibă cele mai bune premise pentru a reuşi în viaţă.