Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean

Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.44/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.35 Cornel-Mircea Sămărtinean - declaraţie politică privind "Stimularea înfiinţării IMM-urilor în România";

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Stimularea înfiinţării IMM-urilor în România"

În România, sectorul IMM-urilor ar trebui să aibă un rol esenţial ca furnizor de oportunităţi de angajare, fiind un element cheie pentru dezvoltarea comunităţilor locale şi regionale pentru economia românească. Acest sector asigură peste 60% din totalul locurilor de muncă, ceea ce duce la o cifră de afaceri de aproximativ 650 de miliarde de lei, mai mult de 50% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor din ţară. Realitatea ne arată că mediul de afaceri din România se confruntă cu o serie de probleme, a căror rezolvare nu mai poate fi amânată: insuficienţa programelor de trening; a celor de networking; a workshop-urilor dedicate tinerilor antreprenori; lipsa clusterelor, pentru a accelera antreprenoriatul în vederea dezvoltării grupurilor de afaceri; insuficienţa sprijinului acordat activităţii incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri antreprenoriale, pentru formarea unei legături între viitorii antreprenori, organisme de finanţare şi agenţii care să sprijine antreprenoriatul românesc.

Educaţia antreprenorială din România se află în prezent la un nivel sub aşteptări, insuficient dezvoltată, atât pentru a avea o populaţie educată din punct de vedere antreprenorial, cât şi pentru a forma din punct de vedere profesional viitorii oameni de afaceri. Programele şcolare româneşti nu vin în sprijinul dezvoltării spiritului antreprenorial, iar cheltuielile realizate de statul român în acest domeniu sunt insuficiente şi, prin urmare, nu conduc la rezultate satisfăcătoare.

Conform Studiului Global Entrepreneurship Monitor, realizat de Banca Mondială, în România doar 29% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani identifică oportunităţi de afaceri, în timp ce mai puţin de jumătate, şi anume, 46%, consideră că dispun de abilităţi şi cunoştinţe necesare pentru a demara propria afacere. Astfel, se impune reformarea cât mai rapidă a sistemului de învăţământ în acest domeniu, atât prin dezvoltarea de programe specifice antreprenoriatului, cât şi prin susţinerea de cursuri de specialitate de către personal calificat şi implicat în mediul de afaceri.

Principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii români sunt legate de nivelul ridicat de fiscalitate, de legislaţia complicată, de absenţa infrastructurii, de lipsa forţei de muncă, de taxele şi impozitele ridicate, de piaţa de desfacere. În acest sens, 58% dintre companiile din România consideră că statul menţine numeroase reglementări inutile şi costisitoare. La problemele enumerate se mai adaugă o lungă listă de piedici pe care administraţiile publice locale le pun în calea dezvoltării mediului de afaceri. De aceea, 87% dintre companii doresc să interacţioneze cu un singur organ de control. În aceste condiţii, profituri în creştere au fost menţionate de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe, forţa de muncă şi materiale, este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de companiile din comerţ sau transporturi.

Dintre măsurile legislative aferente acestui domeniu, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de companiile cu cifra de afaceri sub un milion de euro. Firmele cu cifra de afaceri de peste un milion de euro consideră că măsura respectivă nu a avut niciun efect asupra activităţii lor.

În ultimii ani, "concepţia economică" a guvernărilor de stânga s-a axat pe tăierea finanţărilor de la acele programe care generează locuri de muncă, care stimulează investiţiile, care dau o şansă tinerilor antreprenori şi care conduc la formarea unei clase de mijloc solide şi atât de necesară în societatea românească. Pentru a putea supravieţui, sectorul IMM-urilor are nevoie de măsuri concrete de finanţare, pentru că, din păcate, cel mai puţin creditabil client bancar este întreprinderea mică şi mijlocie.

Creşterea volumului de investiţii, precum şi încurajarea accesului IMM-urilor pe piaţa unică şi pe terţe pieţe poate duce la reducerea decalajelor de competitivitate, pe care IMM-urile din România le înregistrează faţă de cele din Uniunea Europeană, precum şi la alinierea companiilor româneşti la standardele comunitare.

Având în vedere faptul că susţinerea dezvoltării economice a ţării pe termen lung trebuie privită şi prin prisma încurajării şi sprijinirii activităţilor IMM-urilor, consider că stimularea înfiinţării IMM-urilor în România constituie o modalitate de promovare a spiritului antreprenorial şi, prin urmare, de dezvoltare a economiei la nivel naţional.