Parliamentary debates

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Pentru cine a negociat, în mod real, Guvernul Cîţu PNRR-ul?"

Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană a fost, mai degrabă, un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen. În realitate, Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, ceea ce riscă să ducă, cel mai probabil, la pierderea acestor bani.

Ceea ce nu ni s-a spus cu privire la PNRR este că România are de îndeplinit cele mai multe condiţionalităţi pentru folosirea acestor bani.

Apoi, mai este un lucru care, în cazul altor ţări, nu există. România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi. Nicio altă ţară nu a făcut acest lucru. Deşi dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situaţie.

Aşa cum arată lucrurile la ora actuală, românii s-ar putea să rămână doar cu festivismul aprobării PNRR, pentru că, în realitate, vor fi extrem de greu de îndeplinit toate condiţiile pentru a primi aceşti bani.

Mult aşteptata semnare a PNRR scoate la iveală negocierile făcute de Guvernul Cîţu în defavoarea românilor şi a României!

Să o luăm pe rând. Pentru numai 14 miliarde euro granturi, pentru că restul de 15 miliarde euro sunt, de fapt, alte împrumuturi făcute pe spatele românilor, Guvernul Cîţu a distrus liniştea şi sănătatea pensionarilor, i-a vândut pe IT-işti şi constructori şi pune alte biruri pentru români!

Conform informaţiilor oferite de specialişti, de economişti şi analişti, PNRR va presupune blocarea creşterii pensiilor, pentru că România nu poate aloca mai mult de 9,4% din PIB cheltuieli pentru pensii, în condiţiile în care media UE este de 12,7%. PNRR va duce şi la eliminarea scutirii de la plata impozitului pe profit, CASS şi CAS pentru angajaţii din construcţii, IT, cercetare, sezonierii din HoReCa, cei plătiţi pe drepturi de autor sau PFA, o scutire pe care PSD a introdus-o.

Un alt punct din condiţiile acceptate de către Guvernul Cîţu se referă la privatizarea unor companii de stat. Vă aduceţi, cu siguranţă, aminte de faptul că, pe parcursul acestui, an s-a tot discutat despre vânzarea unor procente importante pe care statul român le deţine la Hidroelectrica. Acesta e doar un exemplu.

Apoi, vorbim despre agricultură, un domeniu vital pentru România, care a rămas complet pe dinafară din pricina unor incompetenţi din Guvern. Guvernul României a ratat să includă în PNRR poate cea mai importantă componentă a unui program de dezvoltare şi investiţii - agricultura. Lipsa unei fundamentări coerente şi racordată la cerinţele Comisiei Europene a făcut ca investiţiile în agricultură să fie lăsate complet pe dinafară. Unul dintre sectoarele importante care ar fi trebuit să beneficieze de sume foarte importante era cel al irigaţiilor.

O altă problemă în privinţa PNRR este cea legată de domeniul transporturilor. Peste jumătate din bani merg în Transilvania, nefiind cuprinsă nicio soluţie de traversare a Carpaţilor, cu autostradă, spre Moldova. Peste jumătate din suma cerută pentru Transporturi merge în Transilvania, direcţionată către proiecte de infrastructură din această parte de ţară (căi ferate, metrou, capete de autostradă). Judeţele Moldovei au fost complet ignorate. Această politică ticăloasă a guvernanţilor nu va face decât să sporească şi mai mult disparităţile şi decalajele dintre regiuni.

PNRR ne-a fost prezentat ca un mare succes al actualei guvernări. Însă, dacă ne uităm cu mare atenţie la ce conţine acesta, vedem că lucrurile nu stau deloc aşa. La finalul zilei, românii rămân doar cu festivalul semnării PNRR şi cu foarte multe obligaţii şi condiţionalităţi.

Din cauza incompetenţei celor care au negociat acest PNRR, un vis frumos se poate transforma foarte uşor într-o pilulă foarte otrăvită.