Parliamentary debates

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Eliminarea privilegiilor din legea salarizării unitare

a personalului plătit din fonduri publice"

Deşi corectă, în principiu, Legea cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, permite, în mod inexplicabil şi total neîntemeiat, menţinerea unor categorii privilegiate de angajaţi în sistemul de stat din România.

Astfel, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private beneficiază de venituri disproporţionat de mari în raport cu munca prestată, sfidând realităţile economice ale României de astăzi. Constatăm cu stupoare cum preşedinţii acestor comisii, dar, şi membrii consiliilor de administraţie încasează lunar salarii de 20.000-30.000 de euro, venituri care depăşesc veniturile vicepreşedintelui SUA, dacă-mi permiteţi această comparaţie uşor hilară, darrelevantă în context. În faţa acestor realităţi concrete, intervine în mod legitim întrebarea: care este scopul şi relevanţa Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice? Sau cum interpretăm aşa numitul caracter unitar al salarizării în strânsă conexitate cu principiul echităţii şi al coerenţei, instituit de art. 3 lit.d) din Legea nr.330/2009?

Ignorarea sau păstrarea în mod intenţionat a acestor dezechilibre, în sistemul de salarizare, va duce în mod irecuzabil la afectarea bugetului şi a economiei naţionale, la o frustrare sporită, dar legitimă a contribuabililor care suportă, ca o imensăpovară, salariile incomensurabile a privilegiaţilor şi pe cale de consecinţă, la decredibilizarea clasei politice româneşti.

Stimaţi colegi parlamentari, dacă dorim cu adevărat ca Legea nr.330/2009 să fie aplicabilă într-un climat al echităţii şi coerenţei, bazat pe principiul raţional şi pragmatic al sustenabilităţii financiare, se impune eliminarea cu promptitudine a inadvertenţelor promovate de forma actuală a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Dacă pornim de la premisa perfect legitimă că, potrivit funcţiei şi atribuţiilor constituţionale cu care este învestit, preşedintele ţării este cel mai important om din stat, în termeni constituţionali, mă refer expresis verbis la instituţia Preşedintelui României, ajungem la o concluzie în acord cu prevederile constituţionale. În fapt, cu excepţia salariaţilor de la Banca Naţională a României - ale căror salarii sunt reglementate de prevederi internaţionale -, consider că niciun angajat al statului român care lucrează pe teritoriul României, nu poate primi venituri lunare, plătite de stat, mai mari decât cele ale preşedintelui ţării. Astfel salariile incomensurabile, care sfidează realităţile economice româneşti, se impun a fi reduse nu la nivelul de 10.000 de lei pe lună, cât primeşte Preşedintele României, ci până la 4.000 lei pe lună, adică salariul maxim al unui secretar de stat.

În ultimă instanţă, dacă am învăţat ceva din actuala criză financiară, este faptul că sistemele fragile pot eşua catastrofal. Redundanţa, lipsa de transparenţă şi greşelile graţioase din sistemul gestionării fondurilor publice pot avea un efect fatal. Nupoţi prezice viitorul, dar îi poţi auzi paşii apropiindu-se. De aceea, eliminarea privilegiilor din legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, poate fi considerată o măsură înţeleaptă, care se impune cu celeritate, în procesul consolidării economiei naţionale.