Parliamentary debates

Domnul Radu Babuş:

"Absorbţia fondurilor europene"

Unul din numeroasele avantaje ale aderării României la Uniunea Europeană este posibilitatea de a accesa fonduri structurale, instrumente financiare menite să acţioneze pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între diferite regiuni.

Absorbţia integrală a fondurilor europene ar permite României să înregistreze un ritm de creştere a PIB-ului decât în cazul absenţei acestora.

O altă consecinţă a absorbţiei fondurilor europene ar fi reducerea şomajului. Domenii precum infrastructura, educaţia, sănătatea, dezvoltarea locală şi întreprinderile mici şi mijlocii vor cunoaşte o creştere substanţială. De asemenea, aceste fonduri pot fi folosite pentru sprijinirea măsurilor de ocupare a forţei de muncă.

Dificultăţile de absorbţie apar, de regulă, în zona Centrală şi Est Europeană. Acestea sunt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numără şi diferenţele de organizare şi structură sau stadiul incipient de dezvoltare a democraţiei locale. Ţările din Est au iniţiat, la începutul anilor 1990, un proces de descentralizare, aspirând la reîntoarcerea la autonomia locală, iar colectivităţile locale dispun, în prezent, de organisme de decizie constituite democratic, alese prin vot universal şi cu competenţe sporite. În acest context, rolul acestor colectivităţi devine din ce în ce mai mare la nivel financiar, într-o perioadă în care cerinţele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri şi pentru co-finanţarea proiectelor comunitare.

Absorbţia fondurilor se face la nivelul colectivităţilor locale, pe baza competenţelor extinse în mod progresiv la nivel regional.

Extinderea competenţelor a determinat astfel o creştere a cheltuielilor publice locale. Criticile legate de folosirea banilor comunitari au semnalat, în cazul României, o serie de cazuri de conflicte de interese în care persoane din administraţia publică locală şi-au însuşit o parte din fondurile europene, prin intermediul unor lucrări care aveau ca obiect alimentarea cu apă, gaze sau canalizare. O problemă de acest tip afectează, printre altele, şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, determinând Guvernul să aprobe o serie de interdicţii, pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, care se referă la accesul acestora la fondurile europene.

Rambursarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectelor pe fonduri europene adeseori întârzie, nerespectând calendarul, fapt care generează blocaje sau sincope în exerciţiile bugetare, în special în cazul instituţiilor publice. În practică s-au întâlnit situaţii în care, ca urmare a implementării proiectelor pe fonduri europene şi a mobilizării fondurilor necesare, instituţiile s-au găsit în postura insuficienţelor financiare temporare, care pe cale de consecinţă a generat apariţia arieratelor.