Parliamentary debates

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020"

În ultima perioadă, foarte mulţi politicieni şi-au adus aminte că sănătatea reprezintă o prioritate. Toţi au realizat că nevoia de sânge este acută, că sunt pacienţi cu boli rare, cum este scleroza amiotrofică laterală, pe care trebuie să-i ajutăm. Dar, din păcate, uneori totul nu este decât un spectacol mediatic.

Toate aceste probleme medicale sunt bine cunoscute şi implementate în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, cunoscută sub denumirea Sănătatea pentru prosperitate, care a apărut într-o nouă variantă în perioada vacanţei parlamentare (o primă variantă a fost lansată în decembrie 2013).

Voi evidenţia câteva aspecte, pe care trebuie să le cunoaştem cu toţii, din această Strategie Naţională de Sănătate:

Acest document reprezintă un instrument cadru care doreşte să se alinieze la direcţiile formulate de "Strategia Europa 2020", dar şi la cadrul general de dezvoltare a politicilor de sănătate realizate de experţii Băncii Mondiale, respectiv "Analiza funcţională a sectorului de sănătate în România".

Datele Eurostat arată că România este pe locul II în UE - (dar atenţie, din coadă!), după speranţa de viaţă, pe ultimul loc fiindBulgaria. Durata de viaţă este de 70,1 ani la bărbaţi (cu un deficit de 6,5 ani faţă de UE) şi 77,5 ani la femei (deficit de 4,9 ani faţă de UE).

Din păcate, acelaşi loc codaş (penultimul loc) îl ocupă România şi în ceea ce priveşte transfuziile de sânge. Avem doar 1,7% donatori pentru populaţie, faţă de 6% în UE. Fiind medic, m-am implicat mereu în acţiuni de donare de sânge. Ca deputat, am organizat astfel de acţiuni, dar fără a face un spectacol din aceste acţiuni.

Vă prezint câteva din propunerile trimise Ministerului Sănătăţii pentru a creşte numărul donatorilor:

• Organizarea unui program de recoltare şi în weekend, mai ales pentru persoanele foarte ocupate, care nu doresc să beneficieze de ziua liberă, dar doresc să salveze vieţi;
• Mediatizarea persoanelor care donează onorific de cel puţin 3 ori pe an;
• Introducerea Centrelor de transfuzii în sistemul de urgenţă, cu sporuri corespunzătoare şi cu creşterea numărului personalului angajat;
• Creşterea numărului de bonuri de masă de la 7 bonuri la 10 bonuri (pentru acele persoane care donează doar pentru aceste bonuri);
• Transport gratuit în ziua recoltării (există această facilitate doar în unele oraşe);
• Facilităţi fiscale (reducerea taxelor locale) pentru persoanele cu un număr mare de donări (minim 4), pe o perioadă de cel puţin 2 ani.

Un alt aspect, care nu este cunoscut de populaţie, este faptul că numărul paturilor se va reduce drastic, conform datelor din Strategia de sănătate. Este simplu doar să privim cum piramida serviciilor medicale se răstoarnă, şi vom înţelege că, an de an, numărul paturilor din spitale va fi micşorat. Astfel, dacă în 2011 erau 129.524 de paturi, în 2013 erau doar 123.127, deficit de 6.397 paturi, iar până în 2020 procentul finanţării pentru paturile din spital va scădea de la 42% în 2012, la circa 25% în 2020.

Declaraţia mea, cu date extrase din Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, vrea să arate tuturor care este viitorul serviciilor medicale. Nu trebuie să ascundem realitatea: creştem prevenţia (lucru meritoriu), creştem serviciile medicale din ambulatoriu (lucru necesar), dar nu avem curajul să spunem că serviciile spitaliceşti se vor reduce!