Parliamentary debates

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Învăţământul dual, o şansă pentru tineri"

S-a încheiat examenul de Evaluare Naţională pentru absolvenţii claselor a VIII-a şi situaţia statistică generală prezentată de Ministerul Educaţiei Naţionale relevă că "din cei 142.847 de candidaţi prezenţi, un număr de 104.972 de candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) - 73,5%. Dintre aceştia, 319 candidaţi au încheiat examenul cu media generală 10 (zece). Rata de participare a fost de 94,8%, 142.847 de candidaţi prezenţi, dintr-un total de 150.603 elevi înscrişi".

Niciun reprezentant al MEN nu a ieşit cu date privind situaţia elevilor care nu au reuşit să ia o notă peste 5,00, în condiţiile în care gradul de dificultate a subiectelor este din ce în ce mai redus. Ce se întâmplă cu aceşti elevi? Legea educaţiei naţionale, cu toate modificările şi completările ulterioare, nu îngrădeşte înscrierea la liceu a acestor elevi care nu au reuşit să obţină nota 5,00 la examen, astfel încât mulţi dintre ei, din lipsa unor informaţii corecte legate de posibilitatea de a continua studiile în învăţământul profesional, se înscriu la liceu şi sfârşesc prin a abandona şcoala, din cauza lipsei de pregătire care să le asigure promovarea, sau se târăsc prin liceu, având corigenţe în fiecare an, dar nu reuşesc să promoveze examenul de bacalaureat.

Cine este responsabil de eşecul acestor copii? Decidenţii din educaţie dau vina pe părinţi, care nu renunţă la dorinţa de a-şi vedea copiii la liceu, cu orice preţ.

Dar cine i-a consiliat pe aceşti copii şi pe părinţi, cu adevărat? Le-a spus cineva că nu este o ruşine să înveţi o meserie şi să-ţi câştigi un statut social demn? Au ieşit reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, în această perioadă, pe postul naţional de televiziune, să ofere informaţii despre avantajele învăţământului profesional şi dual! Este un moment atât de important alegerea corectă a parcursului educaţional în viaţa acestor copii, dar el trece neobservat printre datele seci din statistici, care indică procentele pozitive şi numărul notelor de 10,00, dar soarta acestor copii, cei mai mulţi din mediul rural, cu acces redus la informaţii, pare să nu intereseze pe nimeni din conducerea ministerului. Aceşti copii sunt parte din societatea de mâine a ţării şi avem cu toţii responsabilitatea educării lor în spiritul muncii şi al formării lor ca oameni pe care să ne putem baza la un moment dat.

În unele state ale Uniunii Europene, precum Austria sau Germania, învăţământul profesional este foarte bine pus la punct, foarte mulţi tineri urmând întâi o specializare într-o şcoală de meserii, iar ulterior înscriindu-se la cursuri liceale şi universitare. De altfel, pentru următorii zece ani, instituţiile europene susţin puternic, prin intermediul politicilor sociale, educaţia profesională. Se urmăreşte în acest mod combaterea şomajului în rândul tinerilor care, la ora actuală, atinge cote alarmante în toată Europa.

Şi elevii români au parte de avantaje, dacă urmează cursurile învăţământului profesional, cel mai important avantaj fiind diploma, atestatul de certificare profesională, care este recunoscută atât în ţară, cât şi în Uniunea Europeană, iar asta duce la găsirea mai uşor a unui loc de muncă remunerat conform calificării.

Un alt beneficiu al parcurgerii acestei forme de învăţământ este susţinerea financiară de 200 de lei/lună, pe care o primesc toţi elevii admişi, prin Programul "Bursa profesională". Totodată, elevii pot beneficia şi de alte forme de sprijin acordate de partenerul de practică, conform contractului de practică semnat de unităţile de învăţământ împreună cu agenţii economici. Nu există diferenţe majore între învăţământul profesional şi învăţământul dual, ambele fiind organizate în şcoli, la propunerea operatorilor economici. Singura diferenţă substanţială constă în faptul că agenţii economici sunt obligaţi să susţină elevii cu încă o bursă şi alte stimulente financiare. Majoritatea agenţilor economici au reclamat un aspect care ar fi trebuit reglementat juridic prin acte normative elaborate de minister, în sensul de a identifica o modalitate contractuală prin care absolvenţii acestei forme de învăţământ profesional să fie obligaţi să lucreze o anumită perioadă la operatorul economic care l-a susţinut financiar pe perioada şcolarizării, altfel, aceştia nu au garanţia că la absolvirea învăţământului dual, vor avea forţa de muncă pregătită în şcolile profesionale, în parteneriat cu societăţile comerciale. Este un aspect important pe care decidenţii din educaţie trebuie să-l soluţioneze, în caz contrar, ne vom confrunta, în continuare, cu lipsa forţei de muncă în multe domenii ale societăţii româneşti.