Parliamentary debates

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - declinul demografic al României"

România înregistrează un rapid declin demografic, care se accentuează de la an la an. Alături de alte agresiuni la adresa identităţii naţionale precum, cea a sistemului sanitar, desfiinţarea stagiului militar obligatoriu, atacul la Biserica Ortodoxă română, depopularea dacă nu este stopată, completează procesul de dispariţie lentă a naţiunii române.

Ultimele rezultate publicate de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii zece ani, iar populaţia actuală a României este de 19,1 milioane de locuitori.

Cauzele referitoare la scăderea dramatică a populaţiei României sunt multiple, precum migraţia masivă a tinerilor care au plecat la muncă şi la studii în străinătate, sporul natural care este în declin, grija şi preocuparea scăzută a statului faţă de copiii care sunt viitorul naţiunii, dar şi faţă de tinerele familii, iar la toate acestea au contribuit şi decesele din ultimii doi ani de pandemie.

În condiţiile nivelului la care se află natalitatea şi mortalitatea generală, procesul de degradare continuă de fapt, prin acumulări şi consolidarea potenţialului negativ al dezechilibrelor care afectează structura pe vârste a populaţiei. În plus, statisticile din 2021 evidenţiază o dimensiune neaşteptat de mare a migraţiei externe, ceea ce amplifică gradul de deteriorare a tabloului demografic general.

Suntem în situaţia în care cetăţenii români pleacă în spaţiul comunitar ca să muncească. Aproape un sfert din totalul rezidenţilor străini din Italia sunt români, în Spania sunt cea mai mare minoritate, în Germania ne apropiem de 800.000, iar paradoxal, piaţa muncii din România este aglomerată cu cetăţeni din afara statelor Uniunii Europene, asiatici, în marea lor majoritate. Astfel că, faţă de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene a fost de 25.000, la începutul acestui an, Guvernul a mărit de 4 ori numărul acestora, fiind cu 400% mai mulţi lucrători străini decât anul trecut.

O altă situaţie anormală este dată de valoarea plăţii muncii românilor, totdeauna mai mică decât a străinilor, şi cum nu ar fi îndeajuns, avem una dintre cele mai mari sarcini fiscale pe costul forţei de muncă.

Dimensiunea pierderii demografice prin migraţie va depinde de cât de rapid, cât de substanţial şi cât de durabil va fi progresul general al societăţii româneşti în următorii ani. În condiţiile menţinerii unui decalaj mare între standardul de viaţă din România şi cel din occident, tendinţa spre emigrare nu se va diminua.

Va fi statul român capabil să stopeze acest declin şi să adopte măsuri de stimulare a repopulării ţării cu etnici români?