Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pledoarie pentru reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog"

Am înaintat Camerei Deputaţilor Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei, ce vizează reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. Consider că ANA şi-a dovedit eficacitatea timp de 6 ani în subordinea MAI, prin eficienţa politicilor publice în domeniu, a campaniilor de prevenire şi serviciilor de asistenţă, atragerea de fonduri europene, reprezentarea internaţională, iar desfiinţarea acesteia a dus la imposibilitatea asigurării coordonării şi monitorizării politicilor naţionale cu rol integrator, dar şi o incompatibilitate legală cu Poliţia Română, instituţie de aplicare a legii. Consecinţele sunt nefaste atât în ceea ce priveşte tendinţele traficului şi consumului de droguri, precum şi nerespectarea condiţiilor de integrare europeană, a acquis-ului comunitar, a condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

Cea mai indulgentă evaluare a reorganizării ANA în cadrul IGPR nu evidenţiază nicio eficacitate reală, dar poate releva riscul creşterii criminalităţii organizate şi evidenta risipă umană şi financiară (prin pierderea finanţărilor nerambursabile şi a profesioniştilor formaţi în domeniu) înregistrată deja pe parcursul a 2 ani, ceea ce ar trebui să atragă asumarea răspunderii de către decidenţii politici sau instituţionali, oricare ar fi aceştia. Consider că, în acest caz, nu funcţionează niciun fel de imunitate.

Consecinţele desfiinţării ANA:

1. Imposibilitatea asigurării coordonării şi monitorizării politicilor naţionale cu rol integrator, dar şi o incompatibilitate legală cu Poliţia Română, instituţie de aplicare a legii;

2. Anularea rezultatelor de scădere/stabilizare a consumului de droguri în România, prin campaniile de prevenire şi calitatea serviciilor de asistenţă furnizate de ANA şi partenerii instituţionali, în perioada 2004-2008. Acest rezultat a fost realizat prin alocarea minimă de resurse umane, financiare şi logistice într-un interval de timp relativ scurt (4 ani) comparativ cu alte ţări din Europa. Astfel, prin compararea studiilor naţionale privind consumul de droguri în populaţia activă din România (15-64 ani) din 2004 şi 2007, rezultă o scădere a prevalenţei consumului de droguri la toate substanţele, raportat la populaţia activă (aproximativ 10.000.000 persoane).

Această tendinţă de stabilizare similară cu cea a ţărilor din UE, este o consecinţă directă a programelor/proiectelor/campaniilor de prevenire implementate de ANA şi partenerii săi, precum şi a serviciilor de asistenţă integrată a consumatorilor (ANA/CPECA, centre teritoriale ale ANA).

Evaluările realizate de organismele internaţionale de profil au evidenţiat progresele înregistrate de România în domeniul politicilor antidrog, iar rapoartele transmise de acestea subliniază contribuţia deosebită a Agenţiei Naţionale Antidrog, programele de prevenire ale ANA fiind nominalizate ca exemple de bune practici în Uniunea Europeană (sursa - Raportul privind situaţia drogurilor în Europa 2007).

3. Riscul creşterii criminalităţii organizate, implicit a traficului şi consumului de droguri, reflectate de indicatorii epidemiologici cheie (prevalenţa consumului de droguri, consumul problematic, admiterea la tratament, boli infecţioase asociate consumului de droguri, decese ca urmare a consumului de droguri şi mortalitatea; indicatorii de ofertă) ce relevă tendinţa şi evoluţia traficului şi consumului de droguri.

Studiul naţional privind cunoştinţele, practicile şi atitudinile populaţiei (15-64 ani) referitoare la consumul de droguri (2007) reprezintă un criteriu important în designul componenţei echipelor de profesionişti necesare şi, implicit, tipurilor de servicii ce urmează a fi furnizate către comunităţile locale.

Prevalenţa zonală a consumului de droguri

Prin extrapolare, 300.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilegale. Dacă se iau în considerare şi medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive), 8,6% din populaţia României a consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilegale, adică aproximativ 1.300.000 de persoane.

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme - bază sau crack) - 0,1%. Distribuţia consumului de canabis pe zone este: 1,3% în Transilvania, 1,1% în Muntenia, Moldova, Banat, Crişana, Maramureş, 0,9% în Dobrogea şi 0,6% în Oltenia.

Ecstasy se consumă, de asemenea, în toate regiunile ţării, cu excepţia Dobrogei: 0,4% în Transilvania, 0,2% în Muntenia şi Oltenia, 0,1% în Moldova şi Banat, Crişana, Maramureş.

Heroina este consumată în Bucureşti, Transilvania şi Oltenia în procente egale, respectiv 0,2%. Inhalantele se consumă în Bucureşti (0,3%), Oltenia (0,2%) şi Transilvania (0,1%).

În ceea ce priveşte consumul pe cale injectabilă de heroină sau cocaină de-a lungul vieţii, se înregistrează o prevalenţă de 0,2% în Transilvania şi Oltenia.

Conform ultimului studiu naţional, în Bucureşti se remarcă o creştere a prevalenţei consumului de canabis - de la 3,8% la 5,6% - şi de ecstasy - de la 1,3% la 1,8%, şi o scădere a prevalenţei de cocaină - de la 1,9% la 0,5% - şi de heroină - de la 1% la 0,2%, ceea ce indică nevoia de programe/campanii de prevenire şi programe de asistenţă integrate orientate către aceste substanţe şi către categoria de vârstă 15-34 ani.

Deşi prevalenţa consumului de heroină manifestă o scădere, există, totuşi, o populaţie estimată de 17.400 consumatori în Bucureşti, ceea ce indică nevoia întăririi în Bucureşti a serviciilor de tratament substitutiv cu agonişti şi antagonişti ai opiaceelor (metadonă, naltrexonă, suboxonă). În plus, la fiecare centru din Bucureşti există liste consistente de aşteptare.

Cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri Trendul solicitărilor de asistenţă a fost în creştere în anul 2008 (3.637 persoane), înregistrându-se o creştere cu 9% faţă de anul 2007. Drogul principal pentru care s-au solicitat servicii de asistenţă a fost heroina, urmat de hipnotice, sedative şi canabis. Policonsumul a înregistrat creşteri semnificative statistic.

În Bucureşti cererea de tratament depăşeşte cu mult oferta de servicii, în primele 3 semestre ale anului 2009 înregistrându-se în cadrul CPECA 1.090 solicitări. Numărul consumatorilor aflaţi pe listele de aşteptare în cele 3 centre de asistenţă din Bucureşti este, în prezent, de aproximativ 300.

Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

Prevalenţa hepatitei B (HVB) în rândul consumatorilor de droguri a înregistrat o tendinţă de creştere de la 6,9% (în 2005) la 11,7% (în anul 2008).

Prevalenţa hepatitei C (HVC) în rândul consumatorilor de droguri a înregistrat o creştere semnificativă în anul 2009 (72,6%) faţă de anul 2005 (45,8%).

Prevalenţa HIV s-a menţinut la acelaşi nivel de 1% din totalul consumatorilor de droguri.

Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri înregistrează un trend ascendent - 33 cazuri în anul 2008, faţă de 6 cazuri în anul 2005.

Constatăm:

- apariţia fenomenului "plantelor etnobotanice", cu implicaţii asupra tabloului simptomatologic al consumatorului care devine mai expus riscului de intoxicaţie acută şi supradoză;

- creşterea prevalenţei policonsumului;

- creşterea prevalenţei consumului recreaţional de droguri de risc şi mare risc;

- creşterea incidenţei şi prevalenţei hepatitei C (HVC) şi a deceselor ca urmare a consumului de droguri;

- schimbarea predictibilă a rutelor de trafic, ca urmare a aplicării Convenţiei Schengen.

4. Nerespectarea condiţiilor de integrare europeană, acquis-ului comunitar, respectiv Capitolul 24, "Justiţie şi afaceri interne", a condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, precum şi a recomandărilor UE, asumate de către Guvernul României, conform cărora Agenţia Naţională Antidrog să fie structură independentă, cu personalitate juridică, ordonator de credite, astfel încât să îşi poată exercita, inclusiv prin capacitatea şi nivelul de reprezentare, atribuţiile funcţionale fundamentale de coordonator naţional al politicilor şi luptei antidrog.

5. Întârzierea/pierderea contractelor de finanţare din fonduri comunitare (structurale) câştigate în anul 2009, aflate în fază de semnare a contractelor, în valoare de aproximativ 10.200.000 euro. Fondurile au fost câştigate, în condiţiile eligibilităţii Agenţiei Naţionale Antidrog ca structură independentă, în subordinea Ministerului de Interne. În prezent, ANA nu mai are acest statut instituţional şi întârzierile datorate acestei situaţii sau transferului în subordinea unui alt minister aduc grave prejudicii de imagine (inclusiv prin plata unor taxe/penalităţi de către România pentru întârzierea implementării proiectelor) autorităţilor contractante, implicit Guvernului României.

Menţionăm că proiectele câştigate în anul 2009 din fondurile comunitare (structurale) sunt în risc de a nu mai fi contractate şi implementate, din cauza pierderii eligibilităţii ANA, prin pierderea identităţii instituţionale, subordonarea ei IGPR (care nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate în cadrul aplicaţiilor respective) şi imposibilităţii exercitării atribuţiilor funcţionale din Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002.

Deşi în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 se invocă reorganizarea MAI, "pentru evitarea unui blocaj instituţional şi a unor dificultăţi în ceea ce priveşte funcţionarea optimă a Ministerului de Interne, prin reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog în subordinea IGPR, în perioada 15.03.2009 - 15.06.2009, au fost înregistrate grave prejudicii de funcţionare şi eficientizare:

1. Proiectul "Optimizarea activităţii de formare profesională continuă a reducerii ofertei de droguri, prin mijloace electronice de e-Learning", cu finanţare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale, în valoare de 3.700.000 euro, a fost pierdut în luna mai 2009 datorită transmiterii de către IGPR după expirarea termenului solicitat - 10 zile lucrătoare de la primirea scrisorii/faxului -, a documentaţiei tehnice solicitate pentru completarea dosarului.

2. Proiectele "Reţea de centre de incluziune socială pentru reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor afectate de consumul de alcool şi droguri", "Promovarea economiei sociale în domeniul adicţiilor şi specializarea resurselor umane la nivel naţional" şi "Reţea de servicii vocaţionale pentru consumatorii de alcool şi droguri (15 centre vocaţionale)", cu finanţare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în valoare de 8.200.000 euro, au primit avizul finanţatorului pentru contractare, dar din luna aprilie 2009 IGPR nu s-a decis asupra semnării contractelor.

3. Proiectul "Crearea şi dezvoltarea unei reţele de management al proiectelor cu specific antidrog", cu finanţare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, în valoare de 1.800.000 euro, a primit scrisorile de înştiinţare din luna ianuarie 2009, dar în contextul procesului de reorganizare, finanţatorul îşi rezervă dreptul de a semna contractul în funcţie de viitoarea structură organizatorică a ANA.

4. Proiectul RODAC - suspendat/abandonat. În conformitate cu Strategia Naţională de Securitate, prin care se afirmă că România constituie un vector dinamic al securităţii şi prosperităţii în regiunea Mării Negre, Agenţia Naţională Antidrog a primit mandat din partea CSAT, prin Hotărârea nr. S/103/2007 privind Parteneriatul antidrog la nivel european şi rolul României ca lider regional, să negocieze cu Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate, cu sediul la Viena, Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Administraţiei şi Internelor al României, prin Agenţia Naţională Antidrog, şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate privind adoptarea şi promovarea unei perspective integrate pentru prevenirea şi contracararea utilizării ilicite a drogurilor. Documentul urma să fie semnat cu ocazia sesiunii Comisiei de Stupefiante a ONU din luna martie a.c. de la Viena; ulterior nu s-a revenit cu precizări către Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate.

6. În perioada aprilie - iunie 2009, nu a fost agreată elaborarea şi depunerea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă în domeniul drogurilor.

7. În perioada aprilie-iunie 2009, nu au fost onorate invitaţiile structurilor specializate din statele membre UE de a fi parteneri în cadrul programelor europene cu finanţare nerambursabilă.

Avantajele organizării ANA în subordinea directă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Structura instituţională centrală să îşi poată exercita rolul de integrator al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce priveşte atragerea fondurilor comunitare, iar structurile teritoriale să îşi poată îndeplini rolul de servicii integrate de tip comunitar de prevenire şi asistenţă.

Asigurarea continuităţii manageriale şi de viziune strategică, pe termen scurt şi mediu. Abordarea actuală de tip sistemic a reducerii cererii şi ofertei de droguri prin metode integrate, multidisciplinare şi echilibrate constituie fundamentul abordării problemei drogurilor în UE. Această abordare necesită cooperare şi coordonare. Astfel, prin redobândirea statutului intern al Agenţiei Naţionale Antidrog, aceasta ar avea posibilitatea exercitării atribuţiilor funcţionale elaborate în acord cu pilonii strategiei europene şi, implicit, a rolului de integrator al politicilor publice naţionale în domeniu. În plus, într-un orizont de timp determinat, Agenţia Naţională Antidrog şi-ar putea redobândi statutul de partener activ în plan intern şi internaţional, reconstruindu-şi, cu demnitate şi profesionalism, credibilitatea şi imaginea construite timp de 6 ani.

Păstrarea conceptului instituţional, a viziunii şi misiunii fundamentate pe documentele programatice interne şi europene (Strategia Europeană Antidrog şi Planul de acţiune, Strategia Naţională Antidrog 2005-2012, Planul de acţiune 2009-2012), prin introducerea în hotărârea de guvern de înfiinţare a unor prevederi referitoare la structurile instituţionale proprii, care să respecte domeniile prioritare de intervenţie: reducerea cererii de droguri (subdomeniile referitoare la prevenirea consumului de droguri şi asistenţa integrată a consumatorilor de droguri), relaţii internaţionale, afaceri europene şi programe (subdomeniile cooperare internaţională şi afaceri europene; unitatea de monitorizare programe), Observatorul român de droguri şi toxicomanii (subdomeniile indicatori şi reducerea ofertei de droguri). Pentru asigurarea funcţionalităţii acestor domenii este necesară asigurarea unor servicii de suport: resurse umane, financiare şi administrative, juridice şi metodologie, control intern şi audit public intern. Tipologia domeniilor tehnice este în corelaţie cu pilonii-cadru ai Strategiei europene şi naţionale în domeniu.

Astfel, sunt garantate elementele strategice, structurale şi funcţionale pentru păstrarea caracterului sistemic, integrat şi continuu al serviciilor de prevenire a consumului de droguri şi de asistenţă integrată, precum şi pentru asigurarea coordonării inter-instituţionale coerente şi a cooperării dinamice, eficiente şi transparente cu furnizorii privaţi de servicii şi cu sectorul privat, în general.

Redobândirea nivelului de reprezentare intern şi internaţional precedent momentului martie 2009, precum şi a capacităţii de autofinanţare şi gestionare a fondurilor comunitare ANA, cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, poate implementa toate proiectele câştigate din fonduri comunitare, în valoare de 10.200.000 euro, şi poate contribui la creşterea capacităţii de absorbţie a României, prin atragerea de noi finanţări în cadrul tuturor mecanismelor şi axelor în care are ANA are calitatea de solicitant eligibil.

Implementarea de urgenţă a deciziilor CSAT, a directivelor şi recomandărilor comunitare în domeniu. Respectarea viziunii-cadru în ceea ce priveşte distribuţia teritorială conform criteriului regiunilor de dezvoltare, precum şi în ceea ce priveşte pregătirea strategică a descentralizării serviciilor.

Respectarea viziunii-cadru în ceea ce priveşte distribuţia teritorială conform criteriului regiunilor de dezvoltare, precum şi în ceea ce priveşte pregătirea strategică a descentralizării serviciilor. ANA poate regândi strategia şi planul teritorial de servicii integrate de prevenire şi asistenţă, prin introducerea criteriului regiunilor de dezvoltare ca un criteriu de distribuţie a Centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog. Astfel, cele 47 CPECA ar fi reorganizate în 9 birouri regionale distribuite astfel. În condiţiile în care ANA ar avea statut de ordonator de credite şi personalitate juridică, într-un interval de timp de maximum 6 luni ar putea fi elaborată o cerere de finanţare în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA), axa prioritară 2.1. "Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor", astfel încât să fie pregătit şi finalizat (în maximum 2 ani) procesul de descentralizare a serviciilor teritoriale. Birourile regionale fiind distribuite pe baza criteriului regiunilor de dezvoltare, într-un interval de timp de 2-3 ani, acestea ar putea fi descentralizate în acord cu principiile de guvernare. Prin dobândirea personalităţii juridice de către Birourile regionale, acestea devin eligibile pentru finanţările din fonduri comunitare şi extracomunitare.

Asigurarea unui încrederi suplimentare a românilor în MAI, prin promovarea unei strategii de comunicare centrate pe obiective şi atragerea de fonduri.

Considerăm necesar şi propunem prin această iniţiativă legislativă reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, ca structură instituţională independentă, în coordonarea Ministerului de Interne, prin revenirea asupra deciziei din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009, astfel încât Agenţia Naţională Antidrog să îşi menţină statutul de structură independentă care să gestioneze problematica drogurilor la nivel naţional şi să sprijine efortul comunităţii europene în asigurarea coordonării eficiente între statele membre.

Referitor la aceste aspecte subliniem că strategia europeană, fundamentată pe Convenţiile ONU, îşi propune să contribuie la asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii, bunăstării şi coeziunii sociale, prin completarea acţiunii statelor membre de prevenire şi reducere a consumului de droguri, a dependenţei şi a riscurilor la adresa sănătăţii şi societăţii, asociate consumului de droguri, precum şi asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru populaţie, acţionând împotriva producerii de droguri, traficului transfrontalier de droguri şi devierea precursorilor, şi prin intensificarea acţiunilor de prevenire a criminalităţii asociate drogurilor, printr-o cooperare eficientă, determinată de o abordare unitară.

Opinia actualei guvernări despre droguri a fost rezumată magistral printr-o voce de ministru "circulă tramvaiul şi mai calcă câte un om". Un politician recunoscut de istorie pentru cinismul său desăvârşit spunea că "moartea unui om este o tragedie". Opinia noastră este că e nevoie de ANA pentru a opri tragedia etnobotanicelor ce invadează viaţa copiilor din România.