Parliamentary debates

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

"Unirea Basarabiei cu România - istoria, ca o tablă de şah"

Basarabia, aşa cum fusese definită în cadrul administraţiei ţariste, în 1812, la Tratatul de la Bucureşti, s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârşitul anului 1917, proclamându-şi întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluţia din octombrie, independenţa faţă de Basarabia şi, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918 unirea cu România, în cadrul căreia a constituit o provincie. Această stare a durat timp de 22 de ani, până la 28 iunie 1940, când un ultimatum sovietic a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. România a cedat şi după 48 de ore Basarabia a fost ocupată de Armata roşie.

În aprilie 1917 a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc.

Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariţia căruia a avut o importantă contribuţie un număr de refugiaţi din Transilvania şi din Bucovina. Are loc apoi formarea Sfatului Ţării, ca organ legislativ. Prima şedinţă a Sfatului Ţării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 şi a fost ales ca preşedinte Ion Inculeţ.

În contextul prăbuşirii Imperiului Rus, anarhia şi violenţa trupelor ruseşti în debandadă a determinat Sfatul Ţării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolşevic din Chişinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Ţării. Până la urmă însă bolşevicii au fost nevoiţi să părăsească Basarabia. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Ţării, reînfiinţat, a declarat independenţa Republicii Moldova, iar la 27 martie/9 aprilie, majoritatea moldovenească din Sfatul Ţării a votat unirea cu România, în anumite condiţii.

Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Ţării s-a autodizolvat.

În prezent, pe tabla de şah a geopoliticii s-a mai făcut o mişcare foarte importantă. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost reales cu 76,67% din voturi, iar participarea la vot a fost de 67,4%, conform AFP.

Putin a obţinut astfel al patrulea mandat prezidenţial, fără a mai fi necesar al doilea tur de scrutin. Rezultatul său este mai bun decât la precedentele alegeri din anul 2012 şi faţă de previziunile sondajelor de opinie de dinaintea alegerilor. Iar de acum, Rusia, în următorii ani, va influenţa tot mai mult relaţiile internaţionale şi politice astfel că vigilenţa rămâne cuvântul cheie.