Parliamentary debates

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Demersuri de nicăieri pentru românii de pretutindeni"

În timp ce declaraţiile ministrului pentru românii de pretutindeni, conform cărora cei 10 milioane de români de peste graniţă ar trebui convinşi că ţara mamă nu i-a uitat, erau rostogolite în mass-media, numărul concetăţenilor noştri decişi să se instaleze în străinătate continuă să crească.

Faptul că, printre cei 10 milioane de români din afara ţării enumeraţi, ministrul de resort i-a inclus atât pe cei care trăiesc în comunităţile din diaspora, consolidate mai ales în ultimul deceniu, după aderarea României la Uniunea Europeană, cât şi pe cei din comunităţile istorice/tradiţionale din statele vecine, nu scuză incoerenţa unor programe menite să temporizeze fluxul de concetăţeni decişi să se stabilească în străinătate.

Deşi au trecut numai câteva luni de la ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada, numărul solicitanţilor de azil politic s-a dublat, autorităţile din ţara frunzei de arţar luând în calcul chiar renunţarea la acordarea acestei facilităţi.

Exemplele ar putea continua. Numai în prima jumătate a acestui an, alte mii de cetăţeni români stabilindu-şi rezidenţa în terţe state membre ale Uniunii Europene, iar alte zeci de mii manifestându-şi deja această intenţie.

Acest exod al forţei de muncă ar trebui să constituie un semnal îngrijorător pentru autorităţi, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte dintre cei decişi să-şi construiască o nouă viaţă în străinătate sunt tineri, familişti, cu nivele de educaţie şi calificare peste medie.

Pe de altă parte, nici măsurile adoptate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin care au fost reconsiderate substanţial veniturile unor categorii de personal medical, nu au fost de natură să determine revenirea acestora din străinătate, existând şi în prezent liste de aşteptare pentru ocuparea unor joburi în sistemele de sănătate europene.

Titularul portofoliului românilor de pretutindeni recunoaşte că ţara noastră a pierdut oameni valoroşi, dar trebuie să înţeleagă că demersurile pentru a stopa acest exod sunt încă extrem de timide şi ineficiente şi să procedeze în consecinţă.

Programele de stimulare antreprenorială pentru revenirea în ţară a românilor din diaspora sunt încă în eprubetă, iar birocraţia excesivă care le însoţeşte continuă să fie o piedică pentru eficientizarea acestora.

Prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, schemele de finanţare pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii din România nu au fost operaţionalizate nici în prezent, deşi am trecut de jumătatea acestui ciclu de bugetare.

În aceste circumstanţe, să nu ne mirăm dacă, în curând, numărul românilor de pretutindeni îl va depăşi pe cel al românilor din ţară.