Parliamentary debates

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Bine v-am regăsit într-o nouă sesiune parlamentară! Ştiu că perioada care urmează este una foarte aglomerată din punct de vedere politic, dar am încredere că indiferent de ce alegeri urmează sau de ce lupte politice ducem, nu vom uita că suntem aici pentru un singur scop - să îmbunătăţim viaţa românilor în mod concret, nu doar prin vorbe.

Ziua de 5 septembrie marchează, la nivel internaţional, caritatea. Este un prilej foarte bun să ne uităm în jur şi să înţelegem că există situaţii în care cei de lângă noi nu se pot bucura de lucruri pe care noi le considerăm vitale. În 2019, încă mai avem şcoli care au toaleta în fundul curţii, sate care nu au apă curentă sau canalizare sau chiar localităţi izolate unde accesul în situaţii de urgenţă poate fi un adevărat test al determinării.

În România, conform unor studii ale Institutului Naţional de Statistică, două din 5 familii au probleme cu plata la timp a cheltuielilor destinate întreţinerii locuinţei, iar 8 din 10 familii, dintre cei pentru care venitul net nu este suficient pentru a face faţă cheltuielilor, nu pot cumpăra alimente suficiente pentru asigurarea hranei. Mai mult, o altă cercetare, realizată de World Vision România, a arătat că 9% dintre copiii României merg la culcare flămânzi, iar în cazul altor opt procente mâncarea pe care o au la dispoziţie nu este decât ocazională sau chiar insuficientă.

Deşi veniturile românilor au crescut, acest lucru nu se reflectă direct în bunăstarea lor materială, iar în condiţiile în care ceea ce câştigă nu le poate asigura strictul necesar, cu greu poate fi vorba de accesarea unor alte servicii care să le asigure calitatea vieţii, cum ar fi vizite regulate la medic, acces la educaţie pentru copii ş.a.m.d.

Ziua pe care o marcăm mâine are menirea de a ne aminti de toate aceste situaţii. O parte dintre ele nu pot fi rezolvate direct de noi, ci soluţia în cazurile respective este implicarea la nivel local, la nivelul comunităţii şi intervenţia punctuală pentru remedierea respectivelor situaţii. Există însă şi cazuri care pot fi ameliorate prin politici economice şi sociale sustenabile care să fie implementate şi să aibă continuitate, astfel încât efectele lor să fie resimţite pe termen lung.

Injustiţia socială este la fiecare pas în jurul nostru. Putem însă, împreună, dragi colege şi dragi colegi, să ne unim forţele şi să începem să facem schimbările care ţin de noi, astfel încât, exercitându-ne atribuţiile şi coagulând în jurul nostru şi alţi actori implicaţi, să acţionăm împreună pentru a rezolva aceste situaţii.