Parliamentary debates

Domnul Călin Potor:

"Creşterea animalelor şi cerbicia autorităţilor"

În încercările noastre disperate de a face pe plac Uniunii Europene, prin armonizarea legislaţiei fără a ţine cont de realităţile româneşti, am reuşit să ajungem în situaţia de a batjocori fără drept de apel ţăranul român. Mă refer la oamenii din satele şi comunele României care nu au altă sursă de venit decât creşterea şi ulterior comercializarea animalului crescut cu trudă în propria gospodărie. Sunt zone din ţară unde oamenii nu pot cultiva pământul, pentru că nu se face nimic, nu pot merge la muncă în oraşe, pentru că nu-i mai angajează nimeni. Nu pot decât să-şi crească un animal, să-l îngrijească ca pe ochii din cap, şi apoi să-l vândă, să-i cumpere copilului un penar şi-un ghiozdan să meargă la şcoală, să înveţe, să nu rămână muritor de foame în sat. Aceşti oameni nu sunt puţini. Dimpotrivă. Însă aceşti oameni sunt condamnaţi la umilinţă şi duşi la disperare de către statul român.

Din dorinţa de a fi mai catolice decât Papa, autorităţile aplică ad litteram amenzile prevăzute de actele normative în vigoare, fără a lua în considerare aspectele de natură socio-umană ale acestor acţiuni şi fără a se ocupa de autorizarea pieţelor.

La modul concret, am constatat un fenomen îngrijorător cu care se confruntă crescătorii de animale, legat de cuantumul exagerat al amenzilor pentru sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar-veterinare. Practic, oamenii se află în imposibilitatea de a achita aceste amenzi, chiar dacă în termen de 48 de ore au posibilitatea de a plăti jumătate din sumele respective. Am întâlnit foarte mulţi ţărani disperaţi din cauza faptul că nu pot să-şi valorifice animalele pe care le cresc cu mare greutate în gospodăriile proprii, deoarece pieţele de animale sunt închise. Cei care încearcă totuşi să le vândă sunt pasibili de amenzi cuprinse între 600 şi 1200 RON, însă mulţi dintre ei rămân şi cu amenda plătită, şi cu animalul nevândut, la care se mai adaugă banii cheltuiţi degeaba pe drumul de acasă la piaţă.

Consider că Guvernul trebuie să se implice în diminuarea cuantumului acestor amenzi. Nu încurajez nerespectarea normelor sanitar-veterinare, însă trebuie să facem diferenţa între micul producător care încearcă să-şi vândă un tăuraş, de exemplu, într-un târg, şi care se află la prima abatere, cu cei care îşi fac un obicei în a nu respecta legislaţia în domeniu. Nu se poate să aplicăm orbeşte legea în astfel de cazuri. În caz contrar, o mulţime de copii nu vor mai merge la şcoală, pentru că părinţii lor nu au avut banii necesari creionului, penarului şi ghiozdanului, indispensabile oricărui elev...