Parliamentary debates

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Ieri, UNICEF a făcut publice rezultatele unui studiu care, pentru România, reprezintă un semnal de alarmă absolut îngrijorător. Conform oficialilor forului internaţional, "România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025, dacă menţine investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent".

Din păcate, problema rezultă din neacordarea de suficientă atenţie investiţiilor în educaţia copiilor încă din primele clase. Majorarea fondurilor alocate ar putea aduce beneficii reale acelora dintre şcolari care, în timp, nu şi-ar putea permite să urmeze cursuri universitare. Conform celor de la UNICEF, pentru cei care urmează cursurile liceale şi universitare, fiecare an de şcoală pe care aceştia îl parcurg, "un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2%. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior".

Dacă aceste date nu sunt suficiente pentru a reflecta asupra posibilităţii creşterii bugetului acordat educaţiei, pot să vă mai informez că o creştere de aproximativ 5% a numărului de studenţi în următorii zece ani ar avea efecte benefice şi asupra produsului intern brut, care ar putea creşte cu aproximativ 3,5 procente. Sunt ferm convinsă de faptul că, în momentul în care ne vom canaliza atenţia către reforma reală a educaţiei, aceste obiective nu sunt de neatins. Există alocări de fonduri europene care pot fi folosite în beneficiul educaţiei copiilor noştri şi putem creşte ponderea educaţiei în actualul buget, care se pare că va fi gata până la 1 decembrie. Trebuie să fim responsabili şi să-i responsabilizăm şi pe cei care decid în acest sens. Nu trebuie să uităm niciun moment că discutăm despre viitorul celor care vor fi baza României peste câţiva ani, şi, din acest motiv, cred că trebuie acordată importanţă maximă educaţiei, din primii ani de şcoală până în gimnaziu, liceu şi facultate. Dificultăţile financiare nu trebuie să împiedice accesul la sistemul de învăţământ, mai ales că s-a demonstrat, aşa cum am arătat mai sus, că fiecare an de şcoală în plus contează în creşterea ulterioară a veniturilor. Un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual, aşa cum arată UNICEF.

Aş dori să închei prin a-mi manifesta speranţa că declaraţiile ministrului Educaţiei, cu privire la faptul că bugetul pe 2015 va fi unul pozitiv, cu posibilităţi de creştere în timp până la 6%, reprezintă mai mult decât declaraţii liniştitoare şi îşi vor găsi aplicabilitatea şi în realitate.