Parliamentary debates

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Când va fi posibilă relaxarea fiscală?"

Soluţia mult contestată a creşterii valorii taxei pe valoarea adăugată pe care Guvernul României a fost practic obligat să o adopte în urmă cu un an, precum şi amânarea succesivă a reducerii contribuţiilor sociale pe factorul muncă nu au fost decât rezultatul încasărilor reduse la bugetul de stat, în contextul unor cheltuieli bugetare angajate de guvernele anterioare.

Direcţia fiscală pe care actualul guvern a promovat-o încă de la constituirea Alianţei "Dreptate şi Adevăr" s-a bazat pe o fiscalitate redusă, după principiul statul să ia cât mai puţin de la cât mai mulţi. Or, în cazul cotei unice de impozitare, acest principiu şi-a arătat eficacitatea, încasările din impozitul pe salarii şi pe profit crescând, în pofida reducerii fiscalităţii.

Nu cred că trebuie să reafirm justificările teoretice, dar şi practice ale importanţei menţinerii cotei unice. Am afirmat-o în dese rânduri şi majoritatea economiştilor care înţeleg economia publică o susţin.

De asemenea, nu pot să nu vă aduc aminte că sunt unul dintre susţinătorii reducerii fiscalităţii din România, dar şi mai ales al simplificării sistemului de taxe. Avem în continuare un sistem greoi, care el însuşi cheltuieşte enorm pentru colectarea banilor.

Cred că pentru România, cel puţin pentru următorii doi ani, va fi foarte greu de anticipat o revenire a nivelului TVA la nivelul de 19%. Ceea ce se va putea face însă, în condiţiile în care trendul încasărilor din primele patru luni ale anului se va menţine, este ca, eşalonat, contribuţiile pe muncă să se reducă.

Eu le văd reduse nu numai pentru angajatori, ca formă de stimulare a angajărilor în economia oficială, şi nu la negru, ci şi pentru angajaţi, ca pârghie de relansare a consumului.

Ca să şi răspund la întrebarea lansată prin titlul declaraţiei mele, relaxarea fiscală se va face şi trebuie să se facă atunci când economia României va permite predictibilitate. Se va face eşalonat, pe baze sustenabile, pentru ca reducerea cu un procent a unei taxe sau a unui impozit să nu oblige pe viitor la creşterea cu 2-3% a altor taxe sau impozite.