Parliamentary debates

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Primarul UDMR din Satu Mare practică apartheidul! (I)"

Şi în municipiul Satu Mare, în care ponderea minorităţii maghiare este în jur de 40%, incluzându-i şi pe şvabii şi evreii maghiarizaţi, precum şi pe romii vorbitori de limba maghiară, s-au multiplicat în ultima perioadă manifestările hungariste, cu iz separatist, iredentist şi chiar revizionist. Reprezentanţii locali ai UDMR nu au mai participat la sărbătorirea Zilei Naţionale a României, devenind şi ei adepţii marotei că unirea Transilvaniei cu România, înfăptuită la 1 decembrie 1918 şi consfinţită prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, a fost o zi nefastă, o zi neagră pentru maghiari.

Cu toate acestea, reprezentanţii UDMR nu s-au sfiit să ceară cu un tupeu nemăsurat acordarea pentru minoritatea maghiară a autonomiei şi a drepturilor aferente prevăzute în Declaraţia-proclamaţie de la Alba Iulia pentru minorităţile naţionale din Transilvania. Or, minoritatea maghiară este singura minoritate din această provincie românească care nu a recunoscut până astăzi actul unirii Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, motiv pentru care este absurd ca reprezentanţii săi să solicite acordarea unor drepturi prevăzute într-o proclamaţie politică la care nu a achiesat.

Pe de altă parte, aleşii locali ai UDMR, începând cu preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csaba Pataki, şi primarul municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, care deţin şi funcţiile de preşedinte judeţean, respectiv, preşedintele municipal al formaţiunii etnice maghiare, nu au participat, în primăvara acestui an, la festivitatea de aniversare a eliberării oraşului Satu Mare de către Armata Română în 19 aprilie 1919, când a fost alungată în Ungaria aşa-zisa Divizie Secuiască, care s-a retras aici după Adunarea Naţională de la Alba Iulia, când a intenţionat să-i atace pe participanţi, dar a fost pusă pe fugă de regimentul românesc sosit de la Viena şi aflat sub conducerea lui Iuliu Maniu.

În schimb, reprezentanţii UDMR Satu Mare sărbătoresc anual cu aplomb cele trei zile naţionale ale Ungariei - 15 martie, 20 august şi 23 octombrie - din banii publici ai tuturor sătmărenilor, inclusiv ai majorităţii româneşti de aproape două treimi. Cel mai abitir sunt sărbătorite, de vreo trei decenii, în fiecare sezon estival, Zilele Partium, pentru care Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Satu Mare alocă în jur de 100.000 de lei anual.

Cu o lună şi jumătate în urmă, Secţia Maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare, care s-a separat de Secţia Română şi se află la cheremul financiar şi ideologic al primarului Kereskényi, a prezentat o piesă în limba română, fapt care se întâmplă destul de rar, mai multor clase de elevi români din Satu Mare. Cu această ocazie, părinţii însoţitori au constatat că biletele şi programul sunt tipărite in limba maghiară, acest fapt fiind considerat un semnal că unii se consideră stăpâni aici. Reprezentanţii Secţiei Maghiare au scăldat-o ulterior, cu o laşitate şi o versatilitate deja consacrate, că a fost o greşeală de imprimare.

În weekendul care a urmat, pe banii Consiliului Local şi ai Consiliului Judeţean, într-un cuvânt ai tuturor sătmărenilor, români, maghiari şi alte naţionalităţi, UDMR Satu Mare a organizat în Parcul Grădina Romei, pe parcursul a trei zile, o manifestare denumită Ziua Familiei, o formă mascată de sărbătorire anticipată a Zilei Internaţionale a Copilului de către minoritatea maghiară, ca să nu se amestece copiii maghiari cu copiii români (budyios olah=valahi împuţiţi) de 1 iunie, când este sărbătoarea internaţională şi legală a acestora.

Cu toate că acest eveniment a fost organizat pe bani publici, deci şi ai majorităţii româneşti, toate manifestările au fost desfăşurate în limba maghiară, iar programul acestora a fost tipărit tot în această limbă. Probabil că a fost iar o greşeală de imprimare. Cert este că, la această manifestare, au fost văzuţi părinţi şi copii români cu lacrimi în ochi, pentru că nu înţelegeau nimic. Până aici s-a ajuns cu separatismul. Apartheid curat, dar pe invers, Kelemen-ur!

În ultimul weekend din luna mai, au fost sărbătorite, ca în fiecare an, Zilele oraşului Satu Mare, iar primarul UDMR a dat o nouă probă de apartheid, favorizându-i pe comercianţii vorbitori de limbă maghiară, maghiari sau romi. Au avut tarabe şi terase cu produse agroalimentare 9 comercianţi, din care 7 au fost de naţionalitate română, dar locurile cu cel mai bun vad comercial au fost alocate unui comerciant maghiar din Satu Mare şi unui comerciant rom vorbitor de limba maghiară din Baia Mare. Celor 7 comercianţi români le-au fost alocate poziţii mai periferice, mai marginale, ca pe vremea Imperiului austro-ungar de tristă amintire (1867-1918). Cu toate acestea, comercianţii români au fost obligaţi să achite primăriei o taxă de 18.000 lei fiecare, precum şi să acorde bonuri gratuite pentru produsele vândute, în valoare de 5.000 lei fiecare, funcţionarilor publici din Satu Mare. O astfel de condiţionare constituie infracţiune, abuz în serviciu. Spre comparaţie, cu două săptămâni înainte au fost sărbătorite Zilele oraşului Sfântu Gheorghe, care are tot primar de la UDMR şi, spre deosebire de Satu Mare, are populaţie preponderent maghiară, circa 70 %. Primarul acestei urbe nu le-a impus însă nicio taxă şi nicio altă obligaţie comercianţilor, motivând că aceştia plătesc oricum taxe şi impozite la bugetul local.

Principalul purtător de stindard al manifestărilor hungariste este primarul Gábor Kereskényi, cunoscut ca un ţap breaz pentru atitudinile şi manifestările sale radicale, chiar extremiste, separatiste, şovine şi revizioniste. Poreclit, inclusiv de către numeroşi maghiari, "primarul Cash&Carry" sau "primarul Keskeny"(capră), edilul şef din Satu Mare are următoarea deviză preferată: "Este oraşul meu şi fac ce vreau!" - deviza grofilor unguri de tristă amintire! Numai că "primarul Keskeny" este doar un pârlit şi pârdalnic de boanghen.