Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cornel Boiangiu, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea cuprinde un aspect din ce în ce mai des întâlnit, şi anume pedeserizarea instituţiilor publice, concretizată prin Hotărârea de Guvern nr. 12/2001, de fapt, în 4.01.2001, şi publicată în Monitorul Oficial nr. 16/2001. Prin această hotărâre, Guvernul actual dă o nouă dovadă că principalele sale obiective sunt interesele sale de grup, de satisfacere a clientelei politice şi nicidecum a intereselor ţării.

Nu organizarea corespunzătoare a diverselor instituţii ale statului îl animă, cum afirmă liderii PDSR sentenţios, ori de câte ori se cer explicaţii asupra diverselor alambicări din ministere, agenţii etc., ci scopul este evident: acela de a nu recunoaşte statutul funcţionarului public şi concursurile susţinute pentru ocupare de posturi. Consecinţa nu poate fi decât promovarea incompetenţei prin numiri directe pe post, haos în domeniile respective, care produc pagube incalculabile pentru ţară, prin reluarea acestor aspecte fundamentale ale organizării sociale la fiecare început de ciclu electoral.

Mai concret, prin Hotărârea de Guvern nr. 12, din 7 inspectorate silvice teritoriale se fac 16, cu 16 inspectori şefi, 16 contabili şefi, 16 sedii centrale etc., sub diferite pretexte. Nu numai că se înfiinţează 16 inspectorate, dar 2 din cele 7 existente iniţial se desfiinţează, din unul făcându-se două, situate în centre noi, lăturalnice, a căror eficienţă este infirmată de orice calcul economic şi de tradiţie. Craiova, împărţită între Gorj şi Râmnicu Vâlcea, se desfiinţează, cu motivaţia existenţei unor suprafeţe de pomi forestieri mai mari în cele două judeţe. Se uită, însă, că proprietatea particulară este mult mai mare în Dolj decât în Gorj: 10.136 ha în Dolj, 4.529 ha în Gorj; iar suprafeţele solicitate conform Legii nr. 1/2000 sunt mai mari în Dolj.

Deşi rezultă clar că judeţul Gorj va avea cele mai puţine suprafeţe de pomi forestieri ce vor constitui proprietatea particulară, în raport cu celelalte judeţe, Dolj şi Mehedinţi, totuşi, centrul se mută în Gorj, deşi această formă de proprietate necesită supravegherea cea mai atentă pentru evitarea defrişărilor în această perioadă şi încă mulţi ani înainte. Nu se iau în calculcul multiplele probleme ale judeţului Dolj privind ameliorarea prin împădurire a mii de ha de terenuri degradate, existenţa în Dolj a grupei de control cinegetic, faptul că Direcţia silvică judeţeană a fost, de asemenea, mutată în Gorj, practic, la ora actuală, judeţul supus deşertificării neavând nici o instituţie silvică de protecţie. Ambele instituţii, respectiv, Inspectoratul teritorial pentru regim silvic şi cinegetic, cât şi Inspectoratul judeţean, sunt necesare şi opurtune în acest judeţ, în care defrişările pădurilor de salcâm ameninţă pe o bună parte din suprafaţă cu deşertificarea.

Nu se ia în calcul poziţionarea geografică a municipiului Craiova între cele 3 judeţe, Mehedinţi, Gorj, Dolj, fapt ce asigură deplasarea personalului în teritoriu cu efort financiar şi de timp redus, cât şi faptul că mutarea sediului la Târgu Jiu, precum şi transferarea personalului la această unitate înseamnă o lovitură grea dată celor 31 de familii cu copii şi câte un singur salariat, obligate să facă naveta de peste 250 de km pentru a-şi menţine posturile. Majoritatea acestora sunt funcţionari publici angajaţi prin concurs.

Nu se ia în seamă, de asemenea, faptul că nici măcar nu există sediu corespunzător la Târgu Jiu, că, de fapt, sediul de la Craiova ar puta acoperi şi acoperă atât înfiinţarea unei direcţii silvice, cât şi a inspectoratului teritorial de protecţie silvică de care am amintit.

Iată, doamnelor şi domnilor deputaţi, unde duce această obsesie a aranjării propriilor fii, care este în dauna cetăţenilor acestei ţări! Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.