Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Iosif Armaş, va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnul Iosif Armaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Îmi permit să vă reţin atenţia cu o întâmplare de pe alte meleaguri, semnificativă, cred eu, pentru realitatea politică internaţională actuală, profund marcată de războiul din Irak. Ceea ce vreau să relatez demonstrează elocvent la ce situaţii absurde se poate ajunge din cauza războiului.

În urmă cu aproape 2 săptămâni, la 27 martie, Cimitirul militar britanic din localitatea franceză Etaples, aproape de Pas-de-Calais, localitate emblematică pentru legăturile seculare franco-britanice, a fost profanat. Inscripţionări ostile forţelor anglo-americane, dar favorabile lui Saddam Hussein, au fost descoperite pe frontispiciul din marmură al monumentului principal al cimitirului, locul unde îşi dorm somnul de veci de mulţi ani peste 10 mii de soldaţi britanici, morţi pe pământ francez aproape de finalul primului război mondial.

Insultele grosolane de tipul: "Moarte iankeilor!" "Blair şi Bush la Tribunalul penal internaţional!" sau: "Plecaţi acasă golanilor, Saddam va învinge şi va face să curgă sângele vostru!" au fost făcute repede să dispară, dar nu îndeajuns de repede încât să scape atenţiei fotoreporterilor presei locale. Astfel, imediat, două cotidiane londoneze de mare tiraj, "Times" şi "Daily Express", au preluat imaginile şi au relatat "pe larg despre profanarea cimitirului britanic.

Evenimentul din liniştita localitate franceză a produs, cum era de aşteptat, la Londra şi în întreaga Anglie, o vie emoţie şi un val de indignare fără precedent. Atât de mare a fost mânia englezilor, încât "Times", de altfel, o publicaţie extrem de serioasă, a derapat prin exagerare, asociind una din inscripţiile menţionate, cât se poate de reală, cu o afirmaţie cel puţin grotescă: "Un francez din trei este alături de Saddam!"

Cum se întâmplă de obicei în asemenea cazuri, ancheta judiciară deschisă imediat după descoperirea profanării nu a dus încă la descoperirea făptaşilor.

Întâmplarea de la cimitirul britanic din nord-vestul Franţei a generat însă reacţia imediată a autorităţilor franceze la cel mai înalt nivel. Preşedintele Jacques Chirac a prezentat, în numele său personal şi în numele Franţei, Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, printr-o scrisoare, cele mai sincere regrete pentru acest act de vandalism, care a scandalizat Franţa. "Franţa ştie - a subliniat liderul de la Elysée - cât de mult datorează formidabilului devotament şi curaj al soldaţilor britanici, veniţi aici să ne ajute să ne redescoperim libertatea prin lupta împotriva barbariei", adăugând că "Regatul Unit şi Franţa sunt două ţări ale căror popoare sunt legate prin istorie şi prin valorile lor comune".

Dimensiunea bizară a întâmplării, francezii au remarcat acest lucru, este să-i înjoseşti pe eroii de atunci, care, evident, nu au nici o legătură cu actualul conflict din Golf. Autorităţile locale au îndemnat de altfel populaţia să nu se înşele asupra inamicului comun şi să denunţe regimul de teroare instaurat în Irak de către Saddam Hussein.

Este foarte probabil ca incidentul din localitatea franceză să determine populaţia din zonă, care manifestă o atitudine pacifistă, spre o susţinere a forţelor aliate angajate în războiul din Irak. Semn că starea de spirit a francezilor, începând cu primii oameni din stat, în legătură cu războiul din Irak, se schimbă, sunt şi precizările Preşedintelui Chirac şi ale Preşedintelui Senatului francez Christian Poncelet: "Americanii sunt prietenii şi aliaţii noştri, iar legăturile dintre noi nu pot fi puse la îndoială!"

Chiar dacă Franţa va continua să militeze pentru o lume multipolară, pentru prima dată, Preşedintele Chirac a mers chiar mai departe, exprimându-şi convingerea că Statele Unite vor câştiga războiul, că forţele aliate avansează rapid spre Bagdad şi că ipoteza unui război de scurtă durată redevine plauzibilă, chiar dacă Saddam, încolţit, ar fi tentat să utilizeze arme chimice. Rămâne de văzut dacă şi America va răspunde semnalelor prieteneşti ale Franţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.