Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban. Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul deputat Sonea depune la secretariat declaraţia politică.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Un vis devenit realitate".

În acest an tumultuos, plin de scandaluri politice şi economice, de asumări continue de responsabilităţi guvernamentale, de lipsuri şi suferinţe ale cetăţenilor acestei ţări, o rază de soare a venit să ne descreţească frunţile: după 13 ani de incertitudini şi contradicţii, Tratatul politic de bază româno-rus a devenit o realitate prin parafarea lui de către miniştrii de externe ai celor două ţări. De ce am spus că este o rază de lumină, mai ales că este un document politic şi nu unul preponderent economic, care să asigure sau să restituie relansarea economică a ţării noastre pe imensa piaţă rusă? Pentru că, deşi un tratat politic între două state nu este obligatoriu, semnarea unui document de asemenea natură implică angajarea ţărilor respective în direcţionarea politicii fiecăreia faţă de cealaltă, amplificarea şi aprofundarea colaborării dintre ele pe o perioadă îndelungată.

Toată lumea ştie că, în ultimul deceniu, colaborarea dintre cele două state s-a redus drastic - noi aşteptând americanii, iar Rusia încercând să ne arate cât de ireale sunt dorinţele noastre. Dacă adăugăm şi pierderea unei bune părţi din piaţa de desfacere a ţării, vecinii, precum şi neînţelegerile care provin din aspectele controversate ale trecutului istoric, ne dăm seama că documentul semnat la Bucureşti este unul dintre cele mai importante momente politice post-decembriste în relaţiile României cu Noua Rusie.

Documentul sus-menţionat stabileşte bazele juridice ale colaborării dintre cele două ţări şi exprimă voinţa de a clădi un sistem eficient pentru amplificarea acestor relaţii, fiind un act pragmatic, plin de echilibru politic şi evidenţierea orientării în perspectivă.

Semnarea acestui document în acest moment este şi mai importantă dacă avem în vedere că vecinul nostru din Răsărit a avut în ultimii 10 ani alte priorităţi politice interne şi externe: asigurarea liniştii şi unităţii republicilor ce formează Rusia, normalizarea şi dezvoltarea raporturilor politice şi economice cu ţările "inamice" din perioada războiului rece, asigurarea şi păstrarea climatului de pace în arealul politic şi geografic subordonat, întărirea calităţii de mediator pentru zonele "fierbinţi" de pe glob şi, nu în ultimul rând, menţinerea pe scena politică internaţională ca o supraputere.

De ce consider că acest vis a devenit realitate? Pentru că este normal şi firesc să ai relaţii amiabile cu vecinii tăi - şi mai ales cu uriaşul tău vecin din Est -, deşi au fost momente când grupuri de interese nu au dorit acest lucru, bătând monedă pe cei peste 50 de ani de îndrumare comunistă. Pentru că, lăsând deoparte ambiţiile şi orgoliile, ambele state au răspuns semnalelor venite din partea politicienilor din Occident şi din SUA, care au militat pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, astfel încât acest document a depăşit cadrul relaţiilor bilaterale, căpătând o semnificaţie europeană. Şi, mai ales, pentru că acest tratat politic deschide calea cooperării economice dintre cele două ţări, contribuind sigur la creşterea potenţialului economic al României şi, implicit, la atingerea criteriilor necesare integrării în Uniunea Europeană şi - cine ştie? - poate că, după acest vis devenit realitate, vor mai urma şi multe altele ...

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.