Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Popa. Va urma domnul Ovidiu Victor Ganţ.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Vă rog în primul rând să-mi permiteţi să dau un drept la replică, să nu contaţi timpul respectiv în favoarea mea.

Am văzut aici un coleg de-al nostru, domnul deputat Baban de la P.R.M., că nu mai poate de grija noastră şi că am fi oscilat dintr-o parte în alta.

În primul rând aş vrea să-i amintesc că P.R.M.-ul a susţinut alianţa în turul doi, şi atunci să vedem cine este cel corect?

În al doilea rând, eu l-aş sfătui pe domnul deputat Baban să-şi vadă de partidul domniei sale, care se subţiază de la o zi la alta. A plecat şi blocul sindical, a plecat şi domnul Lupoi, vor mai pleca şi alţii şi, deci, dânsul să-şi poarte de grija partidului care-l păstoreşte, şi nu de al nostru.

În altă ordine de idei...

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă îmi permiteţi, domnule deputat? Pentru noii veniţi...

Domnul Nicolae Popa:

Numai o idee, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

În altă ordine de idei, noi am fost rugaţi şi imploraţi să mergem la guvernare, pentru a asigura stabilitate şi pentru a evita ceea ce nu dorim nici unii dintre noi, alegeri anticipate. Dacă a te sacrifica pentru propriul popor şi pentru propria ţară, să faci un lucru bun înseamnă trădare, atunci înseamnă că domnul Baban trebuie să mai pună mâna pe dicţionarul explicativ al limbii române.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă-mi permiteţi, o precizare, domnule deputat. Avem foarte mulţi colegi noi care nu cunosc regulile acestei instituţii importante a declaraţiilor politice. Nu se dau replici la declaraţiile politice, nu aveţi decât, săptămâna următoare, să vă formulaţi o declaraţie politică care să vizeze şi să amendeze ceea ce v-a deranjat din partea unui coleg sau altul. O spun ca să nu transformăm şi această instituţie în ping-pong politic.

Mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Nicolae Popa:

De câteva mii de ani din Munţii Apuseni s-a tot cărat şi niciodată nu s-a pus nimic în loc.

De aceea, tradiţia şi contemporaneitatea sunt mereu într-o instabilitate precară pentru că unii vin, constată, profită, încarcă şi pleacă. Moţii rămân îmbrăcaţi în acceaşi sărăcie, ca nişte bolovani în faţa casei.

A venit vremea să punem ceva în loc. În primul rând să avem grijă de bogăţiile pământului şi de oamenii acestei zone.

Exploatarea bogăţiilor înseamnă a ne restructura propriile gânduri de înavuţire, de a le programa în aşa fel ca generaţiile viitoare să nu ne blesteme, că în loc de lumina de rotaţie a anotimpurilor să le lăsăm un loc sterp, atât în adânc, cât şi la suprafaţă.

Tradiţiile, datinile şi obiceiurile atât individuale, cât şi comune trebuiesc revalorificate, pentru că occidentalii vin la noi, se plimbă şi se cutremură că Dumnezeu le-a înlesnit întâlnirea cu începuturile de lume care reprezintă tradiţia. Respectul faţă de aceasta înseamnă de a pune ceva peste altceva, precum ţăranul pune sămânţă peste sămânţă sub brazdă, ca semn al veşniciei.

Cunoscând realităţile alarmante ale zonei Munţilor Apuseni dintre care amintim: scăderea drastică, de la an la an, a vieţii economice şi sociale făcând să dispară chiar meşteşugurile tradiţionale, manufacturiere şi de artizanat; depopularea zonei prin migrarea populaţiei spre localităţile din afara arealului montan; defrişarea iresponsabilă a pădurilor, cu efectele ei imediate, alunecări de teren şi inundaţii catastrofale; poluarea tot mai pronunţată a zonei, infestând cursurile de apă cu efect distrugător asupra faunei şi florei montane. Iată de ce PUR este preocupat în găsirea unor soluţii viabile, menite să stopeze acest declin, propunând înfiinţarea unei Autorităţi Guvernamentale pentru Munţii Apuseni, această autoritate guvernamentală pe care o propunem a fi condusă de un guvernator, după modelul deja implementat la noi pentru Delta Dunării, va trebui să fie o instituţie publică de specialitate cu personalitate juridică, care să urmărească, să coordoneze, să implementeze programele puse la dispoziţie de Comunitatea Europeană pentru dezvoltarea economică, ecologizare, păstrarea şi conservarea Patrimoniului Naţional.

Considerăm că acest "Templu Sfânt al Neamului Românesc - Munţii Apuseni" are dreptul că aibe o autoritate guvernamentală care să facă reparaţiile de rigoare, pentru a îndrepta ceea ce s-a distrus până în prezent, precum şi pentru a păstra şi dezvolta în viitor tezaurul cultural, tradiţiile şi obiceiurile şi marele potenţial turistic al zonei.

Să fim pregătiţi ca, o dată cu integrarea noastră în Comunitatea Europeană, să putem arăta "lada noastră de zestre" plină de comori a patrimoniului naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.