Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Mihai Apostolache.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am citit cu mare atenţie versiunea din 21 februarie a.c. a Proiectului Strategiei de Securitate Naţională a României - România Europeană, România Euro-Atlantică; Pentru o viaţă mai bună, într-o ţară mai sigură, democratică şi prosperă, varianta "la vedere", propusă de preşedintele Traian Băsescu.

Nu o să comentez acum nici oportunitatea şi nici calitatea acestui demers al preşedintelui României, ci am să mă rezum a constata că, cel puţin prin titlul său, materialul respectiv ar părea a fi o continuare logică a sloganului său electoral "Să trăiţi bine!", ca de altfel şi a promisiunii sale de a fi "un preşedinte jucător".

Cu alte cuvinte, domnul preşedinte centrează şi tot dânsul dă cu capul, întru mărirea capitalului propriu de imagine şi derutarea, astfel, a adversarului, oricare ar fi acesta, în afara sau înăuntrul propriei sale echipe.

Domnul preşedinte este preocupat de terorismul internaţional, de securitatea şi stabilitatea regională, de siguranţa iubitei sale Marea Neagră şi, pe undeva, pe la pag.30 din 39, preţ de un paragraf şi patru bumbi, de "îmbunătăţirea radicală a stării de sănătate a populaţiei şi realizarea unui echilibru nou social, printr-un sistem de solidaritate capabil să garanteze securitatea economică, socială şi de sănătate a tuturor participanţilor la proces", precizând şi că "înfăptuirea acestui deziderat este condiţionată de: reforma profundă a sistemului de sănătate; reformarea şi diversificarea sistemului de pensii şi asistenţă socială; promovarea unui set de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă şi reducerea şomajului; îmbunătăţirea calităţii şi accesului la serviciile sociale şi de sănătate, în mod deosebit pentru categoriile sociale şi comunităţile defavorizate".

Întrucât la pag.10, primul dintre principiile menţionate de către autor, ca aflându-se la baza Strategiei de securitate naţională, este convergenţa dintre politica de securitate şi politica de dezvoltare naţională, iar pe parcursul textului sunt invocate valorile naţionale şi respectul deplin pentru demnitatea omului, ca tânăr parlamentar îmi permit să-i amintesc domnului preşedinte Băsescu faptul că şi românii aflaţi la vârsta a treia sunt în mod real o valoare naţională; că, paradoxal, noi, românii, am ajuns să ignorăm înţelepciunea zicalei: "Cine n-are bătrâni să-şi cumpere", şi să-i considerăm un fel de repetabilă povară, trecută la Capitolul "Categorii defavorizate", expediindu-i astfel într-un soi de derizoriu de o frază şi 4 bumbi, ai uneia dintre cele mai importante dintre strategiile noastre naţionale.

Iertaţi-mă, stimaţi colegi, dar pentru România în care trăiesc eu, Ben Laden este o realitate mai îndepărtată şi mai puţin dureroasă decât oricare dintre "Moşii Ion Roată", scuipaţi în obraz ori de câte ori îşi primesc pensia de mizerie, stau la cozi la medicamente, îşi închid caloriferele în miez de iarnă, ori îşi rup şi bruma de pâine de la gură ca să-şi plătească taxele şi impozitele.

Aşa este în România mea, iar dacă ne pasă, într-adevăr, de ea, ar trebui să ne pese tuturor, inclusiv domnului preşedinte Băsescu, mai mult de ei.

Mulţumesc.