Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Urmează domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Pentru ce nu vreţi să trăiţi şi să învăţaţi cu noi, românii?

Mare mi-a fost mirarea când marţi, 4 aprilie a.c., am avut ocazia să aud declaraţia politică a deputatului U.D.M.R., Árpád Ándrás Antal, intitulată "Drepturi fundamentale la porţile Europei", care printre alte inepţii, sugera că românii au impresia că maghiarii vor fi mai fericiţi dacă nu vor avea universitate, vor fi mai deştepţi dacă nu vor gândi în limba maghiară şi cu siguranţă vor avea un somn mai adânc dacă vor visa într-o altă limbă decât cea maternă!? Mai tânărul meu coleg, aprecia, uitând sau necunoscând evenimentele din 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş, când au folosit un arsenal confecţionat, deosebit de adecvat şi diversificat (bâte, răngi, securi, cuţite, puşti etc)., că maghiarii ies în stradă "înarmaţi doar cu lumânări şi cărţi", după cum au procedat în octombrie 2005 la Miercurea-Ciuc, membrii Consiliului Tineretului Maghiar din România, Comisiei de Iniţiativă "Bolyai", Asociaţiei Tineretului Maghiar din Ardeal şi Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, care au cerut reînfiinţarea Universităţii "Bolyai" la Cluj-Napoca şi finanţarea de către statul român a Universităţii Sapienţia.

După ce a sugerat faptul că dreptul la autonomie reprezintă de fapt dreptul la viaţă privată, Antal a încheiat: "Integrarea în Uniunea Europeană va fi un moment de regăsire a naţiunilor europene. Depinde de noi, depinde de dumneavoastră dacă vom intra cu fruntea sus. Este interesul României ca maghiarii să se simtă confortabil în această ţară, beneficiind de diverse forme ale autonomiei, având universitate proprie şi ... mulţi prieteni români!".

Măi, dar tare uituci şi proşti ne mai crede tânărul deputat!

Dar, să analizăm realitatea!

Chestiunea unei universităţi de stat cu predare în limba maghiară şi, implicit, viitorul Universităţii Babeş - Bolyai (U.B.B.) sunt dezbătute în spaţiul public românesc de mai bine de zece ani.

La sfârşitul lunii februarie a.c., Adunarea generală a cadrelor de etnie maghiară a decis, cu 40 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 22 de abţineri din totalul voturilor valabil exprimate, rămânerea cadrelor didactice maghiare în Universitatea Babeş - Bolyai. La rândul său, şi Senatul U.B.B. a respins cu 86 de voturi şi 9 abţineri, cererea înaintată conducerii U.B.B. de o parte dintre profesorii maghiari, prin care se cerea înfiinţarea a trei facultăţi cu predare în limba maghiară, ceea ce ar fi însemnat primul pas spre realizarea scindării U.B.B., prin înfiinţarea Universităţii Maghiare. Alături de Comitetul de Iniţiativă Bolyai, acest obiectiv este susţinut de episcopul reformat Tökés László, dar şi de deputaţii Toró Tibor şi Konya Hamar Sándor, reprezentanţi ai aşa zisei aripe radicale a maghiarimii. Conform solicitărilor acestora, din anul universitar 2006-2007 ar trebui să înceapă funcţionarea universităţii de stat în limba maghiară, fapt ce ar implica şi predarea a 25% din infrastructura U.B.B., inclusiv campusurile universitare din municipiile Gheorgheni şi Sfântul Gheorghe, precum şi o parte a clădirii principale din Cluj-Napoca.

Partea maghiară a apreciat că nu este vorba de o scindare, ci de o rearanjare internă, în care liniile de învăţământ în limba maghiară să fie organizate în trei facultăţi maghiare în cadrul U.B.B. - ştiinţe ale naturii, ştiinţe umane şi ştiinţe sociale.

Rectorul U.B.B., profesorul Nicolae Bocşan, în nenumărate rânduri şi-a arătat dezaprobarea faţă de acest grup de iniţiativă, care, după părerea lui, are ca scop pătarea imaginii şi a reputaţiei universităţii: "Un grup nereprezentativ din punct de vedere profesional, fără nici o contribuţie individuală majoră în Universitatea Babeş - Bolyai, difuzeaz゠în presa internă, mai nou şi pe plan internaţional, o seamă de neadevăruri şi falsuri despre organizarea multiculturală la Universitatea Babeş - Bolyai. Precizez că persoanele care duc această campanie nu au nici calitatea morală, nici cea profesională, mai ales aceasta din urmă, ca să se exprime, atâta timp cât nu au contribuţii profesionale semnificative în Universitatea Babeş - Bolyai, nu au calificarea reclamată de statutul de universitar, nici măcar titlul de doctor. U.B.B. nu este nici organizaţie civică, nici sindicat". Totodată, domnul rector a precizat că în cadrul universităţii există studii complete în limbile română, maghiară, germană şi studii iudaice la toate nivelurile şi că niciodată nu a fost vreo plângere probată din partea liniei maghiare sau vreo decizie impusă, întrucât toate liniile de studiu se bucură de autonomie de decizie. Mai mult decât atât, rectorul a spus că problemele apărute şi care, în mod normal, nu ţin de universitate, sunt determinate de implicarea politicului (a se citi U.D.M.R.) în viaţa universitară.

La rândul ei, decizia Senatului este susţinută şi de conducerea şi colaboratorii programului de Studii Iudaice din cadrul U.B.B., care văd în programele aplicate de universitate, la nivelul studiilor minorităţilor, o serie de experimente reuşite, care au ca scop cimentarea şi păstrarea multiculturalismului. Încercările liniei maghiare de studiu de a aduce atingere cadrului cultural existent nu fac decât să dăuneze comunităţii din care fac parte. "Încercările trebuie stopate. Noi dorim să păstrăm multiculturalismul. E o lipsă de bun-simţ ceea ce se întâmplă. Mai mult decât atât, e o blasfemie să se invoce mărturia unor personalităţi care sunt aproape sigur că nu au nici o idee despre ceea ce se întâmplă în cadrul universităţii. E o tentativă de a distruge a doua oară mlădiţele culturale ale vieţii evreieşti", a mărturisit Ladislau Gyement, decanul Facultăţii de Studii Europene.

Structura actuală a UBB este considerată pe plan internaţional drept o soluţie modernă, o experienţă pozitivă, de referinţă a Europei, iar o lecţie profundă a istoriei Transilvaniei ne spune că niciodată soluţiile asimilaţioniste sau cele separatiste nu au dat rezultate, ci numai soluţiile bazate pe înţelegerea reciprocă.

Este însă necesar de ştiut că până în 2020, populaţia maghiară eligibilă pentru învăţământul superior din România va înregistra o scădere cu 45,85% faţă de 1990. Institutele de învăţământ superior vor simţi o primă scădere peste patru ani, în 2010, pentru ca apoi, după numai cinci ani, această populaţie să se reducă la jumătate. Numărul absolvenţilor de liceu va fi mai mic, ceea ce va duce implicit la diminuarea proporţiei lor şi în învăţământul superior.

În prezent, peste o treime din populaţia maghiară din România cu vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani este înscrisă la una din instituţiile de învăţământ superior din ţară. În plus, datele statistice arată că numărul studenţilor maghiari din universităţi şi colegii în anul universitar 2002-2003 a depăşit populaţia şcolară din sistemul educaţional de limbă maghiară din România. Practic, în prezent fiecare tânăr maghiar absolvent de liceu, chiar şi cu rezultate slabe la învăţătură, ba chiar şi absolvent de şcoală profesională, ar putea urma cursurile unui institut de învăţământ superior. Conform aceloraşi estimări, în 2010, vor fi doar 19.500 de elevi maghiari în învăţământul liceal, adică potenţiali studenţi, în timp ce numărul de locuri ofertat, este în jur de 30.000!

Referindu-se la proiectul U.D.M.R., ministrul educaţiei Mihail Hărdău, spunea la Cluj-Napoca săptămâna trecută: "Susţinem autonomia universitară şi nu suntem de acord cu segregarea învăţământului. Nu pot fi de acord cu înfiinţarea universităţii maghiare de stat". Domnia sa a arătat că raportat la mia de locuitori, numărul de studenţi maghiari este similar cu cel al studenţilor români. Studenţii maghiari beneficiază chiar de un coeficient de finanţare cu 20% mai mare decât cei români, prin prisma costurilor mai mari pe care le implică procesul de învăţământ (aceleaşi costuri raportate la mai puţini beneficiari)!

La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent, tot la Cluj-Napoca, că nu susţine ideea unei separări a U.B.B: "Aici vreau să fiu foarte limpede. Nu pot fi de acord cu scindarea Universităţii Babeş - Bolyai".

În ce priveşte UBB, voi încheia aceste consideraţii, citându-l pe rectorul Bocşan: "Hotărârea Senatului a fost clară. Plus că ministerul susţine caracterul multicultural al universităţii, iar autonomia instituţiei, cel puţin în cazul nostru, a fost în favoarea minorităţilor. Noi avem planuri mult mai importante decât discuţiile cu astfel de grupuri, care ne fac să pierdem timpul. Vrem să intrăm în primele 500 de universităţi ale lumii şi să ne întărim sistemul organizării multiculturale, instalat prin Carta Universităţii Babeş - Bolyai".

Am însă câteva întrebări: până când trebuie să suportăm valurile de provocări ale UDMR la adresa României? Când ridicare de monumente care ne jignesc demnitatea, când cerinţe separatiste şcolare, când comercializare de "suveniruri" revanşarde, când un statut special pentru minoritatea maghiară, când o sărbătorire cu întoarceri în Evul Mediu, cu proclamarea teritorială a autonomiei Ţinutului Secuiesc, când difuzare de manifeste pe care sunt sloganuri de tipul "Autonomie pentru secui!", "Jurăm credinţă veşnică Ţinutului Secuiesc!", şi "Libertate pentru secuime!", când contestarea statutului naţional unitar român de către preşedintele UDMR şi în acelaşi timp ministru de stat Markó Béla, când declaraţiile obraznice ale senatorului Frunda?

Pălăria se schimbă, dar ideea fixă: Ungaria Mare, rămâne! Dacă nu vreţi să învăţăm şi să convieţuim după legile Ţării noastre comune, cei nemulţumiţi, conform Declaraţiei universale a drepturilor omului, pot să-şi stabilească domiciliul oriunde pe globul pământesc!

Guvernul României nu are de gând să termine odată cu obsedaţii maghiari?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.