Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Becsek-Garda, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimii 18 ani, România a devenit un imens gater. Defrişarea unor zone întregi sunt în strânsă legătură cu retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră. Funcţionarii publici şi reprezentanţii instituţiilor silvice din comisiile locale retrocedează terenurile forestiere, condiţionând vânzarea lor unor agenţi economici apropiaţi, la preţuri stabilite de ei. Astfel, proprietarii de drept sunt nevoiţi să-şi vândă la preţuri de nimic pădurea pentru care strămoşii lui au trudit timp de decenii. Alteori, sunt puse terţe persoane în posesia unor păduri, cu condiţia ca ei să fie de acord cu defrişarea codrului printr-o vânzare formală, la preţuri stabilite de cei care au împroprietărit.

Cazul cel mai concret îl reprezintă împroprietărirea a 15 persoane fizice din pădurea Composesoratului Gheorgheni. Aceste păduri au fost retrocedate în vara anului 2005, când Legea nr.247/2005 era în vigoare. În continuare, vă voi prezenta, adică aş prezenta situaţia particulară a fiecărei persoane împroprietărite. Dar, pentru a nu pierde timp, voi depune la stenograme. Dar, oamenii care au avut fâneţe, păşuni au primit păduri şi aceste păduri, imediat şi după împroprietărirea lor, au fost, de fapt, defrişate.

Aceste păduri nu puteau fi retrocedate în anul 2000, datorită opoziţiei fostului şef al Ocolului Silvic de Stat din Gheorgheni. În primăvara anului 2002, secretarul comisiei locale de fond funciar, împreună cu fostul şef de ocol, nu au identificat aceste terenuri ca păduri ale composesoratului, căruia i s-a retrocedat zone defrişate. Până la sfârşitul anului 2004, aici erau pădurile cele mai valoroase ale oraşului. După retrocedare, aceste terenuri cu vegetaţie forestieră erau defrişate legal şi ilegal.

Marea ilegalitate o reprezintă faptul că retrocedarea s-a efectuat fără consultarea şi aprobarea comisiei locale de fond funciar din Gheorgheni. Dar, aceşti oameni îşi pot permite orice infracţiune, având susţinerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(În continuare, a fost consemnat in extenso materialul depus de domnul deputat la secretariatul de şedinţă.)

În ultimii 18 ani, România a devenit un imens gater. Defrişarea unor zone întregi sunt în strânsă legătură cu retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră. Funcţionarii publici şi reprezentanţii instituţiilor silvice din comisiile locale retrocedează terenurile forestiere condiţionând vânzarea lor unor agenţi economici apropriaţi la preţuri stabilite de ei. Astfel, proprietarii de drept sunt nevoiţi să-şi vândă la preţuri de nimic pădurea pentru care strămoşii lui au trudit timp de decenii. Alteori sunt puse terţe persoane în posesia unor păduri cu condiţia ca ei să fie de acord cu defrişarea codrului printr-o vânzare formală, la preţuri stabilite de cei care au împroprietărit.

Cazul cel mai concret o reprezintă împroprietărirea a 15 persoane fizice din pădurea Composesoratului Gheorgheni. Aceste păduri au fost retrocedate în vara anului 2005, când Legea nr.247/ 2006 era în vigoare. În continuare, vă voi prezenta situaţia particulară a fiecărei persoane împroprietărite, ca să dovedesc abuzurile unor persoane cu atribuţii importante în comisia locală de fond funciar.

Moştenitoarea domnului Márton Ferenc, Márton Elisabeta, având dosarul nr.1621, prin care a fost pusă în posesie în postata Lóhavas-Meggyes din pădurea care trebuia retrocedată Composesoratului Gheorgheni cu 5 hectare. Titlul de proprietate era eliberat la data de 19. 07. 2005, când legea nr.247/2005 era în vigoare. Comisia judeţeană nu avea dreptul să pună în proprietate pe un alt amplasament a moştenitorului Márton Elisabeta, când ultima lege de împroprietărire cerea respectarea vechiului amplasament.

Pădurea lui Balla Erzsébet, pe care a primit-o ca moştenitor după Lukács Mihály, în mărime de 3,75 hectare din pădurea Composesoratului Gheorgheni, se pare că este o retrocedare ilegală, pentru că şi acest titlu de proprietate a fost eliberat la data de 19. 07. 2005, când Legea nr.247/2005 trebuia respectată. Mai mult chiar, pădurea originară a lui Lukács Mihály există şi în prezent, ca un teren cu vegetaţie forestieră, cu care nimeni n-a fost împroprietărit.

Irimia Erzsébet şi László Irma moştenitorii lui Lukács Irma, au primit titlul de proprietate la data de 28. 02. 2005, cu o pădure în mărime de 1,88 hectare, însă validarea a avut loc după trei luni, la data de 30. 05. 2005. Punerea în posesie din 2005 nu este datată. Vechiul amplasament, după adeverinţă, era postata Oláhbükk, iar în dosar există o altă Carte funciară cu postata Várbükk. Pe această Carte funciară există o ştampilă şi o semnătură din partea unui funcţionar al Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni. Ambele acte doveditoare dovedesc că cel împroprietărit din pădurea composesoratului avea fâneaţă. Ştampila Ocolului Silvic de Stat ar avea valoare dacă proprietarului i s-ar fi retrocedat teritoriul pe vechiul amplasament. Mai mult chiar, reprezentantul ocolului a identificat în mod greşit vechiul amplasament, pe parcela 5 C, al cărui proprietar a fost şi este Madaras Mártonné şi unde există o mică pepinieră în jur de 8-10 ani, dar majoritatea acestei teren este fâneaţă.

Domnul Albert József a fost pus în posesie din pădurea Composesoratului cu 6,74 hectare la data de 13 iulie 2004, însă validarea a avut loc la data de 30 noiembrie 2004. Legal, punerea în posesie nu putea fi anterioară validării.

Bende Lajos, moştenitorul lui Réthi Lajos a fost pus în posesie din terenul Composesoratului cu 3,18 hectare. Din dosar lipseşte actul validării. Din actele depuse la dosar reiese clar că proprietarul Réthi Lajos avea numai fâneaţă în postata Nyárád-Oláhbükk, deci moştenitorul nu putea fi împroprietărit din pădurea Composesoratului.

Pál Sándor era împroprietărit cu titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005 cu 4,3 hectare de pădure din terenul Composesoratului, în mod ilegal, pentru că Legea nr.247/2005 era în vigoare. Vechiul amplasament era pe postata Újvész şi Hargaspatak şi după CF. 6495 pe postata Nyárád-Oláhbükk.

Buslig Adalbert, moştenitorul lui Kémenes Alexandru, a fost împroprietărit în mod ilegal după un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 din pădurea Composesoratului cu 0,8 hectare. Actele aflate la dosar: CF. 338 dovedeşte că domnul Kémenes Alexandru avea fâneaţă în postata Magasbükk.

György Mária a fost împroprietărită cu titlul de proprietate, la data de 28. 02. 2005, cu 1,77 hectare din pădurea Composesoratului. Beneficiarul acestei păduri era de fapt brigadierul Szilágyi Madaras András de la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni. După actele depuse la dosar, György Mária avea dreptul după CF. 11504 la 1/10 cota parte din pădurea menţionată în înscris (a pădurii de 1,77 hectare), restul terenului fiind fâneaţă.

Tarisznyás Juliánna prin acte false (două mărturii) devenea în mod ilegal moştenitoarea lui Rusz Sántha Andrei Adalbert. Defunctului Tarisznyás Juliánna i s-a retrocedat o pădure în mărime de 5,8 hectare din pădurea Composesoratului. Punerea în posesie însă s-a făcut pe numele consilierului municipal Tinka Coloman. Controlorii Autorităţii pentru Retrocedarea Proprietăţilor au constatat că actele depuse la dosar au stat la baza unei duble împroprietăriri (în comuna Dămuc, judeţul Neamţ, şi municipiul Gheorgheni), deşi vechiul amplasament se află pe teritoriul administrativ al comunei Voşlobeni.

Ambrus Erzsébet, moştenitoarea lui Ambrus Antal, a primit titlul de proprietate după Ambrus Antal la data de 15. 06. 2005, cu 3 hectare de pădure din terenul Composesoratului. După actele depuse la dosar se vede clar că pe postata Magasbükk, conform CF-ului 11.012, proprietarul avea fâneaţă, şi nu teren cu vegetaţie forestieră.

Benedek Erzsébet, moştenitoarea lui Benedek József, era împroprietărit la data de 19. 07. 2005 din pădurea Composesoratului, cu toate că Legea nr.247/2005 era în vigoare. Benedek Sándor, moştenitorul lui Benedek Erzsébet, a depus la dosar şi acte false. Dacă CF.-ul 10.259 este pe numele lui Gergely Zsombor şi Gergely Menyhért pentru o fâneaţă din postata Nyerges-Mogyorósbükk, în dosar este recunoscut un act neoficial de vânzare şi cumpărare din anul 1943, un contract de buzunar. Falsul se vede din faptul că în anul 1943 era folosit termenul de Gheorgheni, şi nu Gyergyószentmiklós. În perioada interbelică, denumirea oficială a localităţii era Gheorgheni, iar între anii 1940-1944 Gyergyószentmiklós. Falsurile şi ilegalităţile sunt clare.

Balázs Mátyás moştenitorul lui Balázs Veronica a primit titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005, pentru o pădure de 0,8 hectare din pădurea Composesoratului, când Legea 247/2005 era în vigoare. Din actele existente la dosar se vede clar că validarea s-a făcut în anul 2005 fără celelalte date, actul de bază, după care s-a reconstituit dreptul de proprietate este o fâneaţă în postata Csiszér având CF.-ul 148. Pe aceasta s-a pus în mod ilegal o ştampilă al Ocolului Silvic de Stat la data de 09. 05. 2005. Această ştampilă ar fi valabilă dacă împroprietărirea s-ar fi făcut pe vechiul amplasament.

Tóth Károly şi Munteanu ...va au primit titlul de proprietate pentru o pădure din terenul Composesoratului la data de 18. 07. 2005 cu 10,01 hectare, când Legea nr.247/2005 era în vigoare. Actul de bază depus la dosar îl reprezintă CF. 10.368, în care se specifică 2 hectare şi 15 ari de pădure, şi nu 10 hectare. Deci, Tóth Károly şi Munteanu ...va nu aveau dreptul la 10 hectare.

Lázár János a primit titlul de proprietate la data de 27. 01. 2005. pentru o pădure de 9 hectare din terenul Composesoratului Gheorgheni. În dosar lipseşte actul de validare, iar din actele depuse la dosar CF. 9036 pe postata Magasbükk dovedesc că vechiul amplasament era fâneaţă.

Libiczei Zoltán, moştenitorul lui Kémenes Miklós, a primit titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005, pentru 2,26 hectare de pădure din terenul Composesoratului, când Legea 247/2005 era în vigoare. Din actele depuse la dosar, adeverinţă şi CF. nr. 12.228, reiese clar că proprietarul deposedat avea teren arabil în postata Tölgymező, şi nu pădure. CF.-ul depus la dosar nu este original.

Aceste păduri nu puteau fi retrocedate în anul 2000 datorită opoziţiei fostului şef de ocol silvic de stat din Gheorgheni. În primăvara anului 2002, secretarul comisiei, împreună cu fostul şef de ocol nu au identificat aceste terenuri ca păduri al composesoratului, căruia i s-a retrocedat zone defrişate. Până la sfârşitul anului 2004 aici erau pădurile cele mai valoroase ale oraşului. După retrocedare, aceste terenuri cu vegetaţie forestieră erau defrişate legal şi ilegal.

Marea ilegalitate o reprezintă faptul că retrocedarea s-a efectuat fără consultarea şi aprobarea comisiei locale de fond funciar din

Gheorgheni. Dar aceşti oameni îşi pot permite orice infracţiune, având susţinerea Parchetului de pe lângă judecătoria Gheorgheni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.C., domnul deputat Faina? Doriţi să susţineţi? Nu. S-a depus în scris. Domnul Hogea, tot în scris.