Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul domnului Márton Árpád-Francisc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În data de 19 martie 1990 mă aflam în Biserica Catolică Sf. Iosif din Sfântu Gheorghe cu solicitarea de a se trage clopotele în semn de solidarizare cu doleanţele tineretului maghiar, legate de şcoli şi universitatea în limba maghiară. În acea zi, la aceeaşi oră, au sunat toate clopotele din Sfântu Gheorghe. Atunci nu ştiam că peste două zile, mii de cetăţeni ai oraşului se vor aduna în faţa clădirii actualei Prefecturi în semn de protest faţă de evenimentele din 19-20 martie 1990 din Târgu-Mureş. Acest protest a continuat zile şi nopţi, terminându-se prin adoptarea unei petiţii.

Iată că peste 19 ani, din nou a avut loc o astfel de manifestare, la care atât bisericile tradiţionale, cât şi formaţiunile politice maghiare şi reprezentanţii societăţii civile şi-au regăsit vocea comună şi în prezenţa a mii de cetăţeni au adoptat o petiţie ca reacţie la faptul că, în urma unei hotărâri de Guvern, dintr-un prefect şi doi subprefecţi, nu mai este niciunul maghiar, situaţie nemaiîntâlnită în aceşti 20 de ani într-un judeţ cu o populaţie maghiară de 75%.

Acestui eveniment i se adaugă declaraţia domnului preşedinte Traian Băsescu legată de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, precum şi declaraţia liderilor partidelor de guvernământ ce şi-au împărţit toate posturile de conducere din judeţ în instituţiile deconcentrate, care preconizează dispariţia totală a maghiarilor din posturile de conducere, periclitând nu numai năzuinţele noastre pentru viitor, ci şi toate drepturile pe care le-am obţinut în aceşti ani.

Permiteţi-mi să citesc doar câteva din solicitările petiţiei adoptate de această adunare: Preşedintele Traian Băsescu să-şi retragă acuzaţiile jignitoare la adresa secuimii; reprezentarea proporţională a comunităţii maghiare în instituţiile publice deconcentrate; asigurarea dezvoltării echitabile a infrastructurii din Ţinutul Secuiesc; accelerarea retrocedării bunurilor naţionalizate - atât cele bisericeşti cât şi cele aparţinând comunităţilor minorităţilor naţionale; trecerea imobilelor deţinute de unităţile militare pe care acestea nu le mai folosesc în proprietatea administraţiei publice locale, la fel ca în alte regiuni ale ţării; înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat finanţate din bugetul naţional; recunoaşterea limbii maghiare - alături de limba română - ca limbă oficială regională; autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

S-a accentuat că această adunare nu este una împotriva românilor, ci pentru drepturile noastre. Năzuinţele unei comunităţi importante e bine să fie luate în seamă şi nu ar trebui să periclităm tot ce am construit împreună.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.