Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Cătălin Cherecheş.

Se pregăteşte domnul deputat Korodi Attila.

Domnul Cătălin Cherecheş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se referă la recenta decizie a Ministerului Mediului şi Pădurilor de a relua procedura de autorizare pentru atât de controversata investiţie de la Roşia Montană.

Ce contează că Parlamentul European a votat o rezoluţie care solicită interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până la sfârşitul anului 2011, în vederea prevenirii unor catastrofe ecologice precum cea din 2000 de la Baia Mare?

Ce contează că Parlamentul invită Comisia Europeană să propună interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până la sfârşitul anului 2011, deoarece aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere?

Ce contează că Parlamentul European spune că atât Comisia Europeană, cât şi statele membre nu trebuie să susţină, direct sau indirect, niciun proiect de minerit care implică utilizarea de tehnologii pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până când se va aplica interdicţia generală şi să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe? Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, o ţară care s-a confruntat cu un accident ecologic provocat de cianură, ne anunţă, prin gura ministrului Laszlo Borbely, că reia procedura de autorizare pentru investiţia de la Roşia Montană.

Nu contează coaliţia împotriva cianurilor, nu contează patrimoniul cultural al zonei, pus în pericol, contează doar perseverenţa societăţii canadiene, care nu se dă bătută şi insistă pentru reluarea procedurii de autorizare, cu tot ce presupune asta. Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vine cu un nou certificat de urbanism, diferit faţă de cel anulat de instanţă în 2007 şi faţă de cel suspendat tot de instanţă în urma acţiunii Ministerului Mediului din timpul mandatului domnului Korodi Attila, şi doreşte să exploateze aurul din zonă.

Întrebat de jurnalişti dacă a devenit un susţinător al investiţiei de la Roşia Montană, ministrul mediului a spus că tot ce face este să respecte legea. Dar nu ne spune nimic domnul ministru despre datoria morală faţă de generaţiile viitoare şi tendinţele mondiale de interzicere a mineritului cu cianuri. Fiindcă aceste accidente ridică o serie de întrebări asupra practicilor şi aplicării reglementărilor în ceea ce priveşte managementul cianurii, chiar dacă există bună intenţie.

Mai mult, dificultatea gestionării transportului, depozitării şi folosirii cianurii, asociate deficienţelor de operare şi de întreţinere a iazurilor de decantare, precum şi vremea rea pot conduce la situaţii explozive, devastatoare pentru mediu. Accidentul ecologic din 30 ianuarie 2000 de la Baia Mare este cel mai bun exemplu.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Au trecut 10 ani de la accidentul ecologic de la iazul Aurul din Maramureş. Şi zeci de ani de poluare cu metale grele. în 25 iulie 2010, băimărenii sunt chemaţi la Referendumul împotriva utilizării tehnologiilor pe bază de cianură şi a tehnologiilor de extracţie a plumbului din deşeuri şi concentrate miniere pe raza municipiului Baia Mare. Hotărârea Consiliului Local Baia Mare este un bun exemplu de civism, este o premieră la nivel de România. La această decizie, oare ce ar putea comenta domnul ministru László Borbély?

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.