Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa, doamnelor. Am văzut-o şi pe doamna Farkas.

Doamna Farkas sau doamna Petö Csilla, cine doreşte să ia cuvântul prima? Mi-e greu... Vă rog frumos.

Doamna Farkas. Şi după aceea... sunteţi singurele doamne pe ziua de astăzi... în săptămâna mare. consecutiv, o să-l rog pe domnul deputat, ca orice conservator respectabil...

Doamnă deputat, vă rog frumos.

Doamna Farkas Anna-Lili:

"Braşov, capitala verde a României de Ziua Internaţională a Pământului".

Ziua Internaţională a Pământului a fost fondată de către senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl afişează faţă de mediu. Cu toate acestea, Ziua Pământului a avut un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului. Ea a dat naştere unei organizaţii (Earth Day Organization) cu filiale în peste 170 de ţări şi rezultate notabile în conştientizarea oamenilor asupra problemelor de mediu, efectelor poluării etc.

Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri. După două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare amplă în istoria omenirii.

Ziua Pământului simbolizează lupta împotriva poluării şi problemelor climaterice. A fost concepută pentru a conştientiza cât mai multe persoane implicate de importanţa înţelegerii şi protejării mediului înconjurător prin toate mijloacele de care dispunem. Spre deosebire de mai noua şi deja mai populara Oră a Pământului, Ziua Pământului (Earth Day în engleză) se sărbătoreşte în fiecare an pe 22 aprilie şi nu presupune o acţiune simbolică precum stinsul luminii.

În 1970, în urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia că e cazul să se facă ceva pentru a se atrage atenţia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului înconjurător. Aceasta în condiţiile în care nimănui nu îi păsa de acest aspect şi de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerbă asupra mediului înconjurător. Astfel, pe 22 Aprilie 1970 a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestaţii ecologiste de anvergură, la care au participat milioane de oameni.

41 de ani mai târziu, adică în anul 2011, 200 de milioane de oameni din peste 140 de ţări ale lumii participă într-un mod sau altul la ceea ce a devenit cunoscută ca "Ziua pământului".

Alături de mult mai tânăra mişcare asemănătoare, Ora Pământului, aceasta este doar o încercare de a atrage atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător. Iar dacă în 1979 acest aspect era privit cu dezinteres, ca un moft, în prezent efectele încălzirii globale se văd din ce în ce mai clar, dar şi eforturile marilor puteri, în această direcţie, sunt din ce în ce mai accentuate.

În România, Ziua Pământului "a prins". Ce putem face pentru a ne implica? Ceea ce fac braşovenii! În fiecare an, se lasă maşinile acasă, se plantează copaci, se merge la strâns gunoaiele lăsate de cei care le ignoră, se încearcă să se convingă cât mai multe persoane de importanţa acestor acţiuni. Iată de ce, în 2010 Braşovul a câştigat titlul de capitală verde a României.

Ziua Pământului trimite un mesaj foarte clar şi foarte puternic, şi anume că cetăţenii întregii lumi trebuie să ia măsuri rapide şi decisive legate de energia curată.

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internaţional ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a construi o societate stabilă. Unind cetăţenii, această zi educă şi mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător, inspiră necesitatea de a acţiona, la nivel personal, comunitar, naţional şi internaţional.

Putem salva Pământul cu doar un strop de voinţă şi de interes. De ce să îl salvăm? Pentru a-l lăsa urmaşilor noştri moştenire. Arătaţi că vă pasă!

Vă doresc sărbători fericite şi vă invit vineri la o manifestare ecumenică în Braşov, unde vom participa la un eveniment prin care înconjurăm Braşovul, toate religiile împreună, de Vinerea Mare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă mulţumesc mult.

Cred că ar trebui să facem şi o zi verde în care să învăţăm să zicem sărut-mâna fiecărei femei pe care n-o cunoaştem. Ar fi cred mult mai educativ pentru români. Cu stresul pe care-l au în ziua de astăzi şi ce am văzut eu în ultimul timp în trafic... cred că o zi a bunului-simţ ar trebui să inventăm.