Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"Bugetul de stat pe anul 2012"

Bugetul de stat pe anul următor vizează reducerea deficitului bugetar de la 4,4% din PIB în 2011 la 1,9% în 2012. Bugetul a fost construit pe o estimare în creştere a veniturilor cu 13,5%, faţă de încasările pentru 2011, iar cheltuielile totale trebuie să rămână constante în 2011 şi 2012.

Aceste cifre depind anul viitor de o rată de creştere economică de 2,1%, un scenariu mult prea optimist, în contextul în care funcţionăm într-o mare familie europeană, care se confruntă cu probleme dificile.

Prognoza pentru România este prea ambiţioasă, potrivit analiştilor economici internaţionali, care estimează o "contracţie mică, de circa 0,5%, calculată pe baza unei recesiuni profunde în zona euro", datorată şi măsurilor dure de austeritate şi expunerii la criza europeană a datoriilor. Pentru UE se prognozează o reintrare în recesiune în 2012, când se va înregistra o contracţie de 0,7%, de la plus 1,5% în acest an, iar pentru zona euro va fi de minus 1,2%, faţă de plus 1,4% în 2011.

Potrivit presei economice internaţionale, care face referire la situaţia României: "Continuarea austerităţii nu va face decât să sporească turbulenţele, iar dacă situaţia din zona euro se va agrava, economia României nu va fi în poziţia de a realiza creştere".

Apropierea de zona euro creează certitudini ale unei evoluţii mai puţin fericite pentru anul viitor în ceea ce priveşte creşterea economică, datorită investiţiilor, comerţului, remiterilor, precum şi a legăturilor bancare internaţionale. La capitolul exporturi, România are încheiate jumătate din contracte cu zona euro, care cumulează 30% din PIB, iar băncile româneşti sunt legate ombilical de băncile-mamă greceşti şi austriece. Băncile greceşti deţin 15,8% din activele sistemului bancar din România, în timp ce băncile-mamă austriece deţin 31,5%.

Pentru 2012, Guvernul va tăia sumele alocate pentru jumătate dintre ministere, inclusiv educaţia, cultura, agricultura şi justiţia, dar şi pentru Parlament şi Autoritatea Electorală Permanentă - arbitrul alegerilor din 2012, majorând însă, inexplicabil, bugetele Administraţiei Prezidenţiale şi serviciilor de informaţii - posibil artizanii oculţi ai viitoarelor alegeri. Sunt, de asemenea, incluse pe lista neagră salariile din sectorul public, reducerea locurilor de muncă, îngheţarea pensiilor, vânzarea unor companii de stat.

Se intenţionează reducerea numărului de locuri de muncă din sectorul public la 1,1 milioane în 2012, de la 1,4 milioane în 2010, deja fiind eliminate 180.000 de locuri de muncă.

Cheltuielile de personal rămân nemodificate în 2012, iar sumele alocate cofinanţării proiectelor realizate cu fonduri UE se ridică la 12 miliarde lei, cu 50% mai mari faţă de acest an.

Bugetul pe anul 2012 a fost gândit în condiţiile în care România, asistată financiar de creditorii externi, trebuie să reducă deficitul bugetar. Pentru aceasta se mizează pe ipoteza creşterii veniturilor şi păstrarea constantă a cheltuielilor.

La nivelul veniturilor, un aport semnificativ ar urma să provină din creşterea PIB cu 27 miliarde lei. Guvernul mizează pe o creştere cu 3 miliarde de lei la încasările TVA şi un plus de 1,2 miliarde lei la accize, faţă de 2010.

În 2008, cheltuielile bugetare totale au fost de 190,3 miliarde de lei, pentru ca în 2011 să ajungă la 206 miliarde de lei cheltuială bugetară estimată. Asumând şi inflaţia, totuşi creşterea ponderii cheltuielilor în PIB, de la 37% în 2008 la 38% în 2011, ne certifică faptul că ele au un trend crescător.

Din cele 202 miliarde de lei cheltuieli bugetare în 2010, alocările cele mai consistente au fost pentru personal, pensii, bunuri şi servicii, investiţii, asistenţă socială, în sumă de 153 miliarde de lei, adică 75% din total. Dacă strategia ieşirii din criză se bazează pe investiţii, observăm că, faptic, Guvernul a redus sumele pentru acest capitol cu 25% în 2010, raportat la 2008. La capitolele personal şi bunuri şi servicii, s-au redus sumele cu doar 6%, respectiv cu 10%.

În ultimii trei ani, FMI a greşit toate prognozele pentru economia românească. În martie 2009 a estimat o scădere a PIB de 4,1% şi a fost în realitate de 7,1%, în 2010 a anticipat plus 1,3% şi a fost -1,2%. Pentru 2011, a prevăzut plus 5,2%, însă se pare că avem doar plus 1,5.

Din cauza estimărilor incorecte, în 2010 nu s-au realizat veniturile preconizate, s-au angajat cheltuieli care nu au putut fi susţinute, aşa încât s-a ajuns la scăderea salariilor şi creşterea TVA. Tot sub paravanul prognozelor eronate ale FMI, România a cheltuit mult prea mult şi a fost nevoită să se îndatoreze. Înainte de 2008, ţara noastră avea una dintre cele mai reduse datorii publice, cu doar 20% din PIB, şi a ajuns acum să şi-o dubleze.

În ceea ce priveşte recalcularea pensiilor speciale, pe prima tranşă de 25.000 de pensii recalculate ale militarilor cheltuiala statului a crescut cu 37 milioane de euro, deci pentru toate cele 76.000 de pensii este posibil să fi crescut cu aproape 111 milioane de euro, adică în jur de 480 milioane lei.

Alte 6 miliarde de lei pe an sunt cheltuielile în plus cu dobânzile, care au crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2008 la 9,5 miliarde de lei în 2011. Cheltuielile cu dobânzile au crescut de 10 ori în ultimii 6 ani. În ceea ce priveşte raportul dintre cheltuielile cu dobânzile şi cheltuielile cu investiţiile, în 2008 investiţiile erau de şase ori mai mari decât cheltuielile cu dobânzile. În 2011, cheltuielile cu investiţiile sunt doar de două ori mai mari decât cheltuielile cu dobânzile, adică cele din urmă s-au triplat. În acest ritm, se observă că trendul pentru ţara noastră este de inversare a raportului, moment în care vom intra în colaps, asemenea altor ţări, de tipul Greciei.

În criză nu este realistă întocmirea bugetelor prin estimarea unor venituri în creştere. Cel mult putem să încercăm menţinerea constantă a cheltuielilor. Dar ce ne facem când Guvernul micşorează investiţiile, reformează sistemul de pensii, cu un rezultat în creştere al deficitului, reduce nesemnificativ cheltuielile cu bunuri şi servicii, ba mai girează şi achiziţiile aberante, de tipul unor parcuri la poalele muntelui sau a unor jocuri pe calculator pentru primării!