Parliamentary debates

Domnul Costel Lupaşcu:

"Creşterea natalităţii, un proiect esenţial pentru viitorul României"

Supun atenţiei dumneavoastră o problemă de interes naţional care, deşi foarte gravă, este prea puţin cunoscută sau luată în serios, scăderea demografică din România şi previziunile sumbre legate de aceasta, până la finalul acestui secol. Pentru a înţelege dimensiunea dezastrului, pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acţionăm, vă ofer o selecţie de date referitoare la ultimul recensământ, cel din 2011.

În 2011, potrivit recensământului, populaţia stabilă a României număra 19,04 milioane de cetăţeni, număr pe care populaţia noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 de persoane. În 2011, am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 judeţe din România şi-au pierdut un sfert din populaţie, în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugaţi şi faptul că între 1994 şi 2016 rata fertilităţii la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generaţiilor e nevoie de o rată de 2,1 copii.

În ultimii ani, natalitatea a scăzut îngrijorător în România. Conform Institutului Naţional de Statistică, în 2017 numărul de nou-născuţi a fost sub 180.000, cel mai scăzut din ultimii 70 de ani. Dacă în trecut principala cauză a scăderii populaţiei era imigraţia, în prezent, motivul determinant îl reprezintă sporul natural negativ. În anul 2017, diferenţa dintre nou-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni. În rata scăzută a natalităţii se reflectă şi problema infertilităţii, în România un cuplu din şase confruntându-se cu probleme de infertilitate, aproximativ 15% din cuplurile din România reuşind să conceapă un copil pe cale naturală. Trăgând linie, scăderea populaţiei şi implicit a natalităţii este rezultatul atât al emigraţiei, al modificărilor de comportament, cât şi al problemelor de sănătate cu care se confruntă românii.

La actuala rată a fertilităţii, fără vreo intervenţie sau vreo politică publică privind demografia, avem în faţă un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor şi nepoţilor noştri. La finalul secolului, ar urma ca România să aibă 34% din populaţie în vârstă de 65 de ani sau peste. Din păcate, această situaţie ridică probleme grave privind viitorul ţării noastre. Ar trebui să luăm măsuri ferme cât mai urgent, pentru a reveni pe un trend ascendent, astfel încât poporul român să nu îmbătrânească şi să se stingă treptat.

Trebuie să privim dincolo de problemele de moment şi să ne preocupăm de viitorul poporului român pe termen lung, iar în acest sens, avem obligaţia să creăm cadrul legislativ adecvat, în vederea combaterii depopulării şi îmbătrânirii populaţiei !