Parliamentary debates

Domnul Cristinel Romanescu:

"Economia românească de-abia mai respiră!"

Cele mai recente prognoze ale FMI au corectat în creştere prognoza deficitului bugetar pe 2018, care este estimat acum la 3,6%, peste ţinta de 3% din PIB. Constatăm deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilităţi severe în timp, mai ales prin creşterea ponderii cheltuielilor permanente în veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009. Cheltuielile salariale au ajuns la 6,7% din PIB la sfârşitul primelor 9 luni din 2018, în timp ce ponderea acestora, în total, tinde spre 30%, tendinţe care se vor accentua în ultimul trimestru al anului 2018, subliniază acesta.

Guvernanţii vorbesc permanent despre bunăstarea românilor bugetari, susţinută prin creşteri salariale succesive, dar uită intenţionat să recunoască faptul că aceste creşteri salariale sunt imediat urmate de inflaţie, deficit comercial, scumpirea creditării şi creşterea preţului energiei. În fapt, bunăstarea generală are o tendinţă real negativă, ca efect final al acestei politici economice. România este pe ultimul loc în UE ca pondere a veniturilor fiscale în PIB - 26%, faţă de media UE de 40% -, fiind o dovadă clară că Ministerul Finanţelor Publice nu este interesat pentru sănătatea economiei.

Din perspectiva încetinirii economice pe care o estimează atât FMI, cât şi Comisia Europeană, Executivul trebuie să realizeze cu prioritate investiţii publice şi să se preocupe cu maximă seriozitate, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene.

Ponderea investiţiilor publice în Produsul Intern Brut se află la minime istorice şi în 2018, fiind cea mai importantă caracteristică negativă a politicii economice populiste a guvernării PSD-ALDE - ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situează la jumătate faţă de nivelul investiţiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012.

Fondurile atrase de guvernanţi, prin proiecte cu finanţări UE, sunt extrem de reduse, mai ales pentru proiectele structurale şi de coeziune. Este o contraperformanţă îngrijorătoare, mai ales că au trecut deja 5 ani din cei 7 ai acestui exerciţiu financiar european, iar din cele 22 miliarde de euro bugetate pentru România, având ca destinaţie proiectele structurale şi de coeziune, pentru planul european de 7 ani, au fost atrase până acum doar 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei.

Guvernanţii evită tactic să amintească de contraperformanţele economice pentru care sunt responsabili, spunând mereu că sănătatea economiei noastre este demonstrată prin creşterea economică permanentă, ceea ce este absolut fals. Peste 81% din totalul gospodăriilor din România nu resimt nimic din beneficiile creşterii economice.

Singura certitudine pe care aţi reuşit să o oferiţi este aceea că viaţa românilor este tot mai scumpă de la o zi la alta, România ajungând campionul european al creşterii preţurilor. Cel mai simplu şi lipsit de imaginaţie a fost să împrumutaţi ţara, la costuri tot mai mari. Vă lăudaţi că aţi redus fiscalitatea, însă împrumutul înseamnă un transfer al fiscalităţii pentru viitor! Cine va plăti împrumuturile de zeci de miliarde contractate anul acesta?