Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 12, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.2/2019
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 12, 2018 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 12, 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.40 | Florică Ică Calotă - declaraţie politică având ca temă "Necesitatea restaurării habitatului râurilor"; | ![]() |
||
|
"Necesitatea restaurării habitatului râurilor" Ecosistemele de apă dulce găzduiesc 40% dintre speciile de peşte din lume şi contribuie direct la securitatea alimentară a gospodăriilor rurale. Cu 11,47 milioane de tone pe an, pescăriile interioare generează 12% din capturile globale de peşte, potrivit ultimelor date ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, FAO. Totuşi, acest sector încă nu şi-a demonstrat întregul potenţial în Europa şi Asia Centrală, deoarece habitatele fluviale se confruntă cu provocări grave ecologice, economice şi de reglementare. Pescuitul în apele interioare oferă numeroase avantaje. "Contribuţia pescuitului în apele interioare la securitatea alimentară şi mijloacele de subzistenţă din mediul rural a fost adesea trecută cu vederea în discuţiile privind politicile publice, parţial din cauza lipsei de date şi a unei evaluări economice a acestui important sector..." - a declarat ofiţerul senior FAO pentru pescuit şi acvacultură, Victoria Chomo, secretar al Comisiei Consultative pentru Pescuitul şi Acvacultura în apele interioare europene - "...nemaivorbind de contribuţia din ce în ce mai mare la sănătatea umană, prin serviciile de agrement şi ecoturism, pe care habitatele râurilor şi pescuitul sportiv le pot oferi...". Există o lipsă de statistici oficiale privind captura internă şi pescuitul recreativ, dar acest sector, probabil, aduce o contribuţie mult mai mare la securitatea alimentară a gospodăriilor de pe malurile râurilor decât indică statisticile oficiale. Pescuitul în apele interioare oferă venituri diversificate pentru ţările fără ieşire la mare, care nu au acces la resursele marine, în special în Asia Centrală. Pierderea de alimente şi deşeurile din pescuitul în apele interioare, inclusiv capturile accidentale, peştii nedoriţi şi alte animale capturate în timpul procesului de pescuit sunt semnificativ mai scăzute decât cele din domeniul capturilor marine, parţial din cauza nivelului mai ridicat al consumului casnic şi al lanţurilor de aprovizionare mai scurte. În Europa şi în Asia Centrală, provocările sectorului includ segmentarea râurilor care afectează speciile migratoare cu valoare comercială, dar pe cale de dispariţie, precum sturionul şi anghilele europene, care, de asemenea, suferă din cauza pescuitului ilegal. Scăderea stocurilor de peşte şi pierderea biodiversităţii sunt cauzate de activităţile umane şi de o serie de factori externi, cum ar fi schimbările climatice, care duc la reducerea habitatelor peştilor. În competiţia privind sursele de apă dulce, sectoarele mai puternice, cum ar fi cel agricol şi energetic, limitează calitatea şi cantitatea de apă disponibilă pentru pescuitul în apele interioare. Lipsa unei evaluări economice corecte a contribuţiei sectorului la securitatea alimentară, mijloacele de trai şi întreg lanţul de aprovizionare împiedică luarea deciziilor cu privire la distribuirea acestor resurse naturale limitate către toate sectoarele concurente. Prin modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, precum şi adoptarea Programului de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii, cred că autorităţile în domeniu vor da impuls acestui sector din apele dulci din România. |


