Parliamentary debates

Domnul Neculai Iftimie:

"Creditul funciar, o prioritate reală, după modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014"

Capacitatea statului român de a constitui instituţii de credit funciar din capital naţional poate contribui decisiv la relansarea producţiei agricole.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, s-a ajuns la concluzia, cam tardiv, că a venit momentul să demarăm înfiinţarea instituţiei creditului funciar, care să sprijine producătorii agricoli autohtoni.

Un studiu al Uniunii Europene ne demonstrează că aproape jumătate din suprafaţa agricolă a României a fost cumpărată şi este deţinută de cetăţeni străini. Astfel, străinii au ajuns să stăpânească în România, după unele date neoficiale, circa 30% din terenul agricol. Este adevărat că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, terenul agricol era cumpărat de persoane juridice, companii străine, care aveau filiale în România.

După apariţia legii sus-menţionate, lucrurile în domeniul circulaţiei juridice a terenurilor agricole nu s-au schimbat, întrucât producătorii agricoli români nu dispun de produsul bancar şi anume, creditul funciar, pentru a cumpăra terenuri agricole.

Spre deosebire de producătorii noştri, persoanele fizice şi juridice străine au fost stimulate de statele lor, cu credite cu dobândă redusă, în vederea cumpărării de terenuri agricole în Europa de Est.

Potrivit studiului Uniunii Europene, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor prin legislaţia permisivă pe care o avea. Astfel, potrivit unor surse neoficiale, în jur de 30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din Uniunea Europeană, în timp ce 10% aparţine unor persoane rezidente, altele decât cele din Uniunea Europeană.

Potrivit estimărilor - datele exacte nu sunt cunoscute nici de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - aproximativ 5,3 milioane de hectare sunt exploatate de străini.

Cu toate că terenurile agricole s-au scumpit, ele rămân o oportunitate doar pentru străini, care deţin fonduri băneşti, în comparaţie cu fermierii români aflaţi în faza de subzistenţă.

Tocmai de aceea, trebuie să luăm următoarele măsuri:

• Înfiinţarea creditului funciar naţional, prin iniţierea şi adoptarea unei legi, aşa cum a fost şi Legea privind creditul de producţie; garanţia bancară pentru credit să fie doar terenul cumpărat;
• Modificarea Legii nr. 17/2014, în sensul acordării cu prioritate a dreptului de preempţiune Agenţiei Domeniilor Statului în cumpărarea terenurilor agricole, comasarea acestora şi vânzarea lor către agricultori, impunând anumite condiţii; aceasta poate deveni o instituţie a statului care poate guverna aplicarea regulilor corecte;
• În acelaşi timp, pentru a facilita accesul cetăţenilor români la cumpărarea de terenuri agricole, după modelul legislaţiei din alte ţări, trebuie luate măsuri legislative care să stopeze "avântul doritorilor din alte zări, care achiziţionează terenuri în scop speculativ sau din motive care nu ţin de practicarea agriculturii.
• De ce nu am statua un principiu al reciprocităţii?