Parliamentary debates

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Nu lăsaţi românii fără medici de familie!"

Nu este prima dată când atrag atenţia asupra dificultăţilor nepermise cu care se confruntă cea mai importantă verigă a oricărui sistem medical civilizat, medicina de familie. Orice sistem public normal pune această specialitate medicală la baza construcţiei sale şi o tratează cu respect, pentru că medicina de familie competentă înseamnă şi tratament, şi prevenţie, dar şi mai puţine cazuri de pacienţi care ajung la cabinetele din ambulatoriile de specialitate, la unităţile de primiri urgenţe sau pe paturile spitalelor. Este cea mai bună demonstraţie că investiţia în medicina de familie, în esenţa ei, nu este o cheltuială, ci o investiţie.

Realitatea românească este altfel decât în restul Europei civilizate. Cei peste 11.000 de medici de familie români se confruntă cu o adevărată bătaie de joc la adresa lor. În timp ce ei fac tot mai greu faţă birocraţiei şi subfinanţării, răspunsul autorităţilor se rezumă la promisiuni şi amânări. În timp ce media europeană a alocărilor bugetare către medicina de familie este, în Uniunea Europeană, de 10%-13%, în România aceasta nu depăşeşte 6% din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Nu neagă nimeni că salariile medicilor au fost majorate, această categorie socială atât de importantă în orice societate fiind tratată, în sfârşit, cu respect. Dar este vorba doar despre anumiţi medici, nu despre toţi! Ceea ce nu spune nimeni, nici doamna ministru Pintea, nici domnul ministru Teodorovici, este faptul că salariul unui medic dintr-un spital public este astăzi egal cu veniturile unui medic de familie, din care acesta trebuie să suporte cheltuielile de întreţinere a cabinetului, plata materialelor de curăţenie şi a altor consumabile, utilităţile, salariul asistentei, taxele şi impozitele. Aşa se face că de un an vorbim despre o discrepanţă uriaşă între salariul unui medic din spital sau policlinică şi cel al unui medic de familie.

Medicinii primare, tratată de guvernanţi la categoria "şi altele", i s-a promis repararea inechităţii, în anul 2019, prin semnarea unui nou contract-cadru şi alocarea unui buget uşor crescut faţă de 2018. Suntem la jumătatea anului. Este 1 iulie şi contractul-cadru nu este nici acum semnat, iar medicii de familie primesc aceeaşi bani ca în 2018. Ei nu au beneficiat de niciun fel de majorare, ci doar de bătaia de joc şi de promisiunile de la ministere şi de la Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate, o casă de sănătate care a amânat de trei ori semnarea contractului-cadru şi care nu îşi respectă nici acest ultim termen, 1 iulie 2019, o casă de sănătate care se comportă ca un tiran, care nu îi tratează pe medicii de familie ca pe un partener, ca pe o parte din contract.

Casa Naţională de Sănătate refuză orice negociere cu organizaţiile patronale şi profesionale şi pune sub nasul medicilor de familie un contract-cadru pe care aceştia trebuie să îl semneze fără să aibă nicio opinie. În schimb, Casa Naţională nu dă niciodată socoteală când sistemul informatic, pe care s-au cheltuit sute de milioane de euro, se defectează în orice zi a săptămânii sau în orice moment al zilei, împiedicând buna desfăşurare a activităţii medicului şi asistentei şi punând pe drumuri pacienţii.

PSD a promis în Programul de guvernare că, pentru a creşte veniturile medicilor, va decide neimpozitarea acestora. Măcar aceasta şi tot ar fi fost o măsură pe care medicii de familie ar fi resimţit-o, dar bineînţeles că acest lucru nu s-a întâmplat. Domnul ministru Teodorovici şi Ministerul Finanţelor Publice susţin că fac tot felul de analize pe marginea acestui subiect, dar rezultatele analizelor nu ajung niciodată şi la pacient. PSD a promis că va susţine, printr-un program de credite avantajoase, investiţiile în cabinetele medicilor de familie tineri, care vor să intre în sistem. Rezultatul este acelaşi, niciun leu alocat, niciun program demarat.

Efectele acestei imense iresponsabilităţi le resimţim astăzi, dar le vom vedea cel mai bine mâine. Medicina de familie a devenit o specialitate neatractivă. Medicii tineri pleacă în străinătate sau din sistem. Peste 14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au emigrat în perioada 2009-2015. Peste 500 de comunităţi, în special rurale, nu au medic. Ceea ce se întâmplă nu este o joacă. Criza medicilor de familie se va agrava. Media de vârstă a acestora este astăzi în jur de 55 de ani, iar când se vor pensiona, nu va avea cine să le ia locul. Vom vedea atunci cum ipocrizia unor guvernanţi care susţinea că pune pacientul în centrul sistemului de sănătate a distrus medicina primară şi i-a lăsat pe români fără medici de familie!