Parliamentary debates

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Ziua Naţională a educaţiei financiare, un prilej de conştientizare şi asumare pentru toţi românii"

"Ignoranţa nu înseamnă lipsă de inteligenţă; înseamnă lipsă de cunoştinţe", susţine Dave Ramsey, profesor de educaţie financiară şi creatorul unei universităţi financiare din SUA unde oameni de toate vârstele pot participa la cursuri şi activităţi financiare. România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară, conform tuturor studiilor naţionale şi internaţionale. Avem nevoie de cunoştinţe, dar, întâi de toate, avem nevoie de conştientizare.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat ieri Legea care instituie Ziua Naţională a educaţiei financiare chiar pe 11 aprilie, în fiecare an. Este o lege necesară pentru a conştientiza importanţa acestui domeniu, iniţiată de colegul meu George Tuţă, deputat PNL de Ilfov, pe care am semnat-o şi susţinut-o la rândul meu.

Propunerea colegului meu pleacă de la o realitate dură, aproape un român din trei nu are cont bancar, iar mulţi dintre cei care au îl folosesc doar ca să scoată bani de la bancomat. Cumpărăm apartamente şi ţinem banii în depozite, fără măcar să explorăm alte variante de economisire sau investiţie.

Ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene şi prezentat în cadrul celei de-a doua ediţii a European Money Week din 2018 plasează România pe ultimul loc din 27 de ţări evaluate. Un studiu OECD din anul 2020 poziţionează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară, cu o medie de alfabetizare financiară de 11,2, pe ultimele locuri alături de Columbia (11,2) şi Italia (11,1).

Un studiu din 2021 al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie arată că România este statul european cu cele mai proaste cifre în materie de educaţie financiară (22%), incluziune financiară (67%) şi intermediere financiară (26,8%).

Nivelul de educaţie financiară şi bunăstarea individuală sunt profund conectate. Al doilea indicator nu va creşte nici pentru noi, nici pentru cei dragi, dacă nu lucrăm la primul.

Educaţie financiară de la mic mai mare

Orice demers de educaţie financiară trebuie corelat cu particularităţile fiecărei generaţii. Avem activi în piaţa muncii atât decreţeii, obişnuiţi mai degrabă cu ţinutul banilor la saltea, cât şi generaţia Z, care foloseşte smartphone-ul pe post de portofel sau device pentru cumpărat criptomonede. Regulile de bază ale educaţiei financiare se aplică la toate nivelurile, doar că trebuie comunicate distinct şi într-un limbaj bine articulat.

Privind la ultimele decenii, nu putem omite multiplele iniţiative private de educaţie financiară, pe diverse canale. Foarte bune, foarte utile şi sunt convins că au schimbat multe vieţi. Însă, la nivelul atât de redus de alfabetizare financiară pe care România îl are, singura cale pentru a schimba aceste cifre este să demarăm un proiect de ţară în acest sens, care să ajungă la toţi românii, de la cei mai mici la cei mari, de la Bucureşti la Botoşani, Tulcea sau Sighetu Marmaţiei, de la grădiniţă până la pensionari.

Iar ziua de 11 aprilie poate fi un prilej foarte bun pentru a conştientiza această problemă şi pentru a pune la aceeaşi masă factorii decidenţi cu cei care se pricep la domeniu, pentru a găsi cea mai bună cale.

Aşa cum George Tuţă susţine, "educaţia financiară nu înseamnă că vom deveni toţi experţi în bonduri şi macroeconomie, ci că vom avea instrumente pentru a ne organiza mai bine banii pentru a atinge confortul unei bunăstări". Despre asta este vorba. Este timpul României educate. E vremea românilor cu educaţie financiară!