Parliamentary debates

Domnul Varol Amet:

"80 de ani de doliu pentru tătarii din întreaga lume"

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, o zi de doliu pentru întreaga etnie care îşi aminteşte cu durere în suflet tragica situaţie prin care a trecut poporul nostru.

Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Vissarionovici Stalin, a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren şi deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi, din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare.

Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

În memoria victimelor genocidului crimeean, dar şi a actualei situaţii tensionate dintre Crimeea şi Rusia, sâmbătă, 18 mai, Unirea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din România a organizat în exclusivitate un marş comemorativ, dorind totodată să-şi exprime dezaprobarea cu privire la anexarea ilegală a peninsulei de către forţele ruse.

La marşul organizat de către U.D.T.T.M.R., autorizat de autorităţile române, au participat peste 1.500 de membri ai comunităţii tătare din judeţele Constanţa, Tulcea, şi nu numai.

Marşul a urmat traseul Bld. Tomis - strada Ştefan cel Mare - strada Mihai Viteazu - cu oprire la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa.

După finalizarea marşului, U.D.T.T.M.R. a organizat un protest în faţa Consulatului Rus de la Constanţa, unde a fost ţinut un moment de reculegere şi a fost transmis mesajul de susţinere a Crimeii. S-au cântat cântece de suflet - "Ant etkenmen! (Am jurat)" şi "Ey, güzel Qirim" (O, frumoasă Crimee) şi au fost rostite mesaje de comemorare, dar şi de solidaritate, unde s-au rugat pentru fraţii noştri tătari care trăiesc în Crimeea.

În faţa Consulatului rus a fost ţinut şi un scurt ceremonial religios în memoria victimelor genocidului.

18 mai este considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. La acea dată, în 1944, Iosif Vissarionovici Stalin a comandat surghiunirea populaţiei tătare din Peninsula Crimeea.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privaţiuni, şi atunci au primit dreptul de a se strămuta, dar nu în Crimeea. "Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. În Crimeea au revenit în jur de 400.000 de tătari.

După Revoluţia din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situaţiei politice, acest lucru nu a mai fost posibil, începând din anul 2014, astfel s-a recurs la aceste manifestări.

Noi, tătarii din România, deşi suntem nişte privilegiaţi, graţie avantajelor acordate de statul român, nu putem să uităm de istoria care ne-a marcat şi de strămoşii noştri care au suferit atât de mult.

În această perioadă dificilă, când Crimeea, pământul nostru străbun, este tot mai departe de noi, de când Crimeea a fost anexată Rusiei, vrem ca tătarii de acolo să ştie că fraţii lor din România, şi nu numai, sunt solidari cu ei.

Pe această cale condamnăm încă o dată, împreună cu liderii internaţionali, anexarea Crimeii şi salutăm poziţia României în această speţă!