Parliamentary debates

Domnul Dan Bordeianu:

"Finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist - o obligaţie morală pentru Guvernul României"

Demarat în 1991, cu o Constituţie care nu garanta respectarea proprietăţii private, procesul de restituire a imobilelor confiscate de regimul comunist avea să parcurgă un drum sinuos, ghidat de o legislaţie incertă, care a rezolvat parţial revendicările formulate de cetăţeni, unele fiind complicate pe parcurs, iar altele rămânând nefinalizate până în momentul de faţă spre disperarea persoanelor îndreptăţite.

În 1999, când PNL se afla la guvernare în coaliţia reunită în jurul CDR, s-a demarat o amplă campanie de sensibilizare a populaţiei pentru a strânge semnăturile necesare în vederea modificării Constituţiei în sensul garantării dreptului la proprietate privată. Cu aproximativ un secol şi jumătate în urmă, filosoful politic englez John Locke susţinea că: "Proprietatea privată garantează libertatea individului". În România, proprietatea privată va înceta să mai fie doar un "moft" în 2003, când, în sfârşit, noua Constituţie va consfinţi acest drept fundamental.

Însă, în perioada cuprinsă între cele două Constituţii (1991-2003), au fost adoptate o serie de legi care, într-un fel sau altul, şi-au propus să rezolve problema restituirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist. Din păcate, aceste legi (Legea nr. 18/1991; Legea nr. 167/1997; Legea nr. 1/2000; Legea nr. 10/2001; Legea nr. 290/2003; Legea nr. 247/2005) nu şi-au atins obiectivele pentru care au fost proiectate. Dimpotrivă, au creat foarte multă suferinţă, exprimată în ani de procese între persoanele care se considerau îndreptăţite şi autorităţile îndrituite de lege să rezolve aceste probleme. Cu siguranţă, din tot acest proces de retrocedare a imobilelor au avut de câştigat avocaţii şi persoanele care au cumpărat drepturi litigioase, aşa-numiţii samsari imobiliari.

Aşa cum ar fi fost firesc şi cum de fapt s-a petrecut în celelalte ţări postcomuniste (Polonia, Ungaria, Cehia etc.), procesul de retrocedare a imobilelor ar fi trebuit să pornească de la principiul restituirii in integrum: imobilele să fie retrocedate în natură şi pe vechiul amplasament. Altfel spus, dreptul de proprietate trebuia reconstituit în integralitatea sa acolo unde persoanele dovedeau prin înscrisuri sau alte probe acceptate de lege că au avut terenuri, case sau alte tipuri de imobile. Ce a urmat, ştim cu toţii.

Proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv de la regimul comunist din România, pentru care Guvernul condus de prim-ministrul Victor Ponta şi-a asumat răspunderea în Parlament, are la bază un principiu simplu: restituirea să se realizeze în natură către persoanele îndreptăţite, nu către cesionari sau persoane care au cumpărat drepturi litigioase. Noua lege a restituirii imobilelor îşi propune să rezolve acele probleme legate de retrocedări de terenuri şi clădiri care sunt rezolvabile prin restituirea în natură sau să ofere beneficii compensatorii persoanelor îndreptăţite care nu şi-au primit drepturile cuvenite până la apariţia acestei legi.

Legea pentru care Guvernul USL şi-a asumat răspunderea în Parlament, săptămâna trecută, nu îşi propune să repare tot ceea ce au stricat legile anterioare, ci să finalizeze procesul de restituire a imobilelor confiscate de regimul comunist în condiţii rezonabile şi onorabile, atât pentru persoanele îndreptăţite, cât şi pentru statul român ameninţat cu o mulţime de procese la CEDO.

Iniţiativa PDL de a ataca această lege la Curtea Constituţională este o dovadă de iresponsabilitate politică şi, de ce nu, expresia culpei morale în care se află fostul partid de guvernare pentru modul dezastruos în care a gestionat procesul retrocedării imobilelor şi/sau despăgubirilor acordate foştilor proprietari. În loc să recurgă la astfel de gesturi politicianiste, mai bine s-ar încolona toţi cei responsabili, în frunte cu Ioan Oltean, cel care a numit-o politic pe fosta miss Bistriţa, Crinuţa Dumitrean, în fruntea Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, şi să se ducă cu toţii la DNA, unde se pot izbăvi de abuzurile comise.