Parliamentary debates

Domnul Vasile Nagy:

"România bolnavului închipuit"

Românii îşi pun singuri viaţa în pericol, cumpărându-şi medicamente pe care le văd la televizor în diverse reclame.

Lipsa de educaţie medicală, dar mai ales lipsa de reglementare pe segmentul de suplimente alimentare duc la automedicaţie, dintr-un calup de publicitate undeva la 70% - 80% sunt reclame la suplimente alimentare.

Românii consumă medicamente în exces.

De multe ori, oamenii nici nu mai cer părerea unui specialist, ci spun direct că vor un anumit medicament pe care l-au văzut la televizor. Există companii farmaceutice care sunt foarte agresive în reclame, din cauza asta românii cumpără foarte multe suplimente şi industria farmaceutică tot creşte.

Una dintre cauzele pentru care românii consumă în exces medicamente pe care le văd la televizor o reprezintă timpul mare de aşteptare la un consult la medic. De asemenea, preţul ridicat la clinicile private şi chiar lipsa profesionalismului unor medici care consultă superficial pacienţii duc la o neîncredere a pacientului nu doar în personalul medical, ci şi în sistemul medical per ansamblu.

Există medici care au contracte cu aceste firme care vând suplimente alimentare sau OTC-uri şi le recomandă pacienţilor doar aceste medicamente.

Cele mai căutate medicamente fără prescripţie sunt analgezicele, antipireticele, produsele pentru dureri de gât sau tuse.

În ultimul timp, au crescut şi vânzările pe antialergice şi spray-uri de nas. Contează foarte mult şi zona în care este situată farmacia.

În zonele cu mulţi bătrâni se vând ca pâinea caldă Aspenter şi Aspacardin. În cazul suplimentelor, cele de somn, pe bază de melatonină şi valeriană, se vând foarte bine, Vitamina C sau complexul de vitamine şi minerale.

În pandemie, comportamentul de consum a fost modificat. Astfel, românii au cumpărat mai multe cutii, de frică să nu se termine produsele din farmacie. În consecinţă, au fost situaţii în care farmaciştii nu au avut la dispoziţie Vitamina C, Zinc şi Quercitină.

Publicitatea online este şi mai periculoasă unde nu există niciun fel de control. Contează foarte mult nivelul de educaţie a pacientului, să poată face diferenţa între un produs cu substanţe chimice şi un supliment alimentar.

Un medicament are efecte adverse, mai ales dacă este consumat în exces, acesta ajunge să devină un drog.

Românii sunt foarte influenţaţi de ceea ce văd la televiziune.

Cel mai recent studiu arată că spoturile industriei farmaceutice cumulează 23 de ore, pe cele 60 de canale media din România, iar românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

Românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor şi abuzează de medicamente.

În ceea ce priveşte starea de sănătate, România este printre ultimele locuri. Este o prevalenţă ridicată a bolilor cardiovasculare, oncologice.

Suntem mult mai bolnavi ca alţii. Consumul exagerat de medicamente este din cauza faptului că ne luăm singuri tratamentul.

Pe orice stradă te-ai deplasa, există două, trei farmacii sau chiar mai multe, dacă strada este mai lungă. Este evident că beneficiile financiare care se obţin din vânzarea medicamentelor sunt exorbitante.

Producătorii şi vânzătorii de medicamente ar trebui să aibă liber la reclame şi la promovarea medicamentelor doar în relaţia cu medicii şi unităţile medicale, în presa medicală sau în emisiunile radio-tv cu profil medical.

Doar medicii au competenţa de a recomanda unui bolnav un anumit medicament, nu farmaciştii.

Chiar dacă, de exemplu, unii doctori merg la anumite congrese de specialitate pe banii unor producători farmaceutici, medicii respectivi nu vor folosi niciodată un medicament sau un dispozitiv medical care să fie inutil sau să dăuneze pacienţilor.

"Ipohondria românilor" este un clişeu care sună bine, apărut din nevoia de a justifica lipsa de rezultate din sistemul de sănătate românesc. Dacă priviţi obiectiv şi realist situaţia, veţi vedea că pacienţii care au parte de servicii medicale eficiente care le rezolvă problema rapid şi la obiect, nu au niciun motiv să se ducă să îşi caute singuri tratamente.

Dar, dacă eşti plimbat pe la nenumărate cozi, cine ştie câte săptămâni pentru o problemă şi aceasta nu se rezolvă, omul îşi pierde răbdarea, speranţa şi îşi caută alternative.

Explozia pieţei de suplimente şi medicamente în România este o consecinţă directă a ineficienţei sistemului. Când lucrurile se vor schimba, şi comportamentul românului se va schimba.

Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toţi, deoarece provoacă infecţii greu de tratat.

Dacă luăm antibiotice în mod repetat şi incorect, contribuim la creşterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice, una dintre cele mai presante probleme de sănătate la nivel mondial.

Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alţi membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Automedicaţia cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a antibioticelor. Luarea de antibiotice în caz de răceli sau gripă nu vă aduce niciun beneficiu, pentru că, pur şi simplu, antibioticele nu sunt eficace împotriva infecţiilor virale.

În plus, antibioticele pot produce mai multe efecte secundare neplăcute, cum ar fi diaree, greaţă sau erupţii cutanate.

Deseori, este inutil să se ia antibiotice pentru tratarea infecţiilor bacteriene uşoare, cum ar fi rinosinuzita, durerile în gât, bronşitele sau durerile de urechi, deoarece, în majoritatea cazurilor, sistemul imunitar poate face faţă unor astfel de infecţii uşoare.

Majoritatea simptomelor pot fi ameliorate cu medicamente eliberate fără reţetă. Luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor şi nu vă va ajuta să vă faceţi bine mai repede.

Dacă simptomele persistă sau dacă aveţi vreun motiv de îngrijorare, este important să mergeţi la medicul dumneavoastră. Dacă aveţi cu adevărat o infecţie severă, cum ar fi pneumonie bacteriană, medicul vă va prescrie antibiotice.

Cine se îmbolnăveşte grav în ţările mai sărace ale UE are ghinion, din două motive - nu trebuie să lupte doar cu boala, ci şi cu un sistem medical deficitar; cauzele sărăciei sunt adesea stranii.

Asigurările de sănătate din România negociază cele mai mici preţuri la nivelul UE cu producătorii străini de medicamente. În mod paradoxal, acesta nu este neapărat un avantaj pentru pacienţi.

Dacă falia preţurilor se adânceşte tot mai tare între ţările europene bogate şi cele sărace, urmările sunt catastrofale.

Concernele farmaceutice renunţă adesea să includă noi medicamente în nomenclatorul caselor de asigurări de sănătate. Într-un astfel de caz, concernele au încă un avantaj - pot stabili singure preţul.

Automedicaţia nu este recomandată, dar reclamele la medicamente, da!

Nu există canal de televiziune pe care să nu fii bombardat, zilnic, de dimineaţa până seara, cu reclame la medicamente!

În acelaşi timp, pe căile oficiale, medicii ne tot transmit că automedicaţia nu este recomandată şi că trebuie să te consulte un medic înainte de a-ţi administra un tratament medicamentos,

Cu alte cuvinte, nu trebuie să iei de bune nici sfaturile prietenilor şi nici spoturile publicitare despre rezultatele miraculoase ale unor medicamente, înainte de a cunoaşte contraindicaţiile acestora, pe termen scurt şi lung.

Dar, de multă vreme, se pare că mulţi medici au devenit cozile de topor ale industriei farmaceutice, care nu mai ţine cont de reglementările legale. Nici legea care interzice medicilor să facă reclamă la medicamente nu mai are valoare.

Este foarte important să vorbim despre publicitate, un subiect extrem de important în contextul actual. Informaţiile care ajung la consumatori este important să fie clare, corecte, coerente, adaptate nivelului lor de înţelegere, astfel încât ei să poată lua decizii corecte cu privire la starea lor de sănătate.

Ne aflăm astăzi într-un context în care numărul de produse accesibile pacienţilor şi consumatorilor este foarte mare, volumul de informaţii cu care aceştia interacţionează este la fel de mare, astfel că sunt anumite presiuni puse pe umerii lor pentru a lua anumite decizii corecte în ceea ce priveşte sănătatea.

Totodată, informaţiile care ajung la ei uneori sunt incomplete, incorecte, chiar înşelătoare, iar acest fapt este din cauza anumitor derapaje care există în comunitatea comercială, derapaje care ar putea fi evitate în contextul unui cadru legislativ clar, complet, transparent. Vorbim despre medicamente fără prescripţie medicală, despre suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

Trebuie să grăbim pasul, să ajungem şi noi la nivel european şi să ne corelăm cu legislaţia europeană. Nici nu ar fi mare lucru de făcut, nu trebuie să inventăm noi legislaţia, trebuie doar să adaptăm ceea ce există şi să putem să implementăm în România.

Pacientul, de multe ori nu ştie ce este sigur pentru el şi de ce are nevoie. De aici intervin autorităţile pentru a-i proteja.

Dacă pentru alte canale există nişte filtre de control, pentru mediul online este foarte greu să controlezi veridicitatea şi corectitudinea informaţiilor.

Este necesar atât un cadru legislativ foarte clar şi foarte corect din punct de vedere al accesului la informaţie, dar este necesar să ne unim forţele pentru a găsi acele modalităţi de comunicare care să convingă, dar să fie valide, corecte, fundamentate.

Românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare şi dispozitive medicale. În condiţiile acestei avalanşe de reclame, promovarea medicamentelor trebuie să fie reglementată în mod adecvat, să fie echilibrată şi susţinută în mod corespunzător de surse de informaţii complete şi validate ştiinţific şi în acelaşi timp să fie bine înţeleasă influenţa potenţială asupra deciziei de tratament, asupra rezultatelor şi costurilor, aşa cum susţin reprezentanţi ai pacienţilor, dar şi autorităţile.

Publicitatea medicamentelor în secolul XXI este guvernată de directive, legi, regulamente, ghiduri şi coduri de etică diferite în fiecare ţară, dar guvernate de aceleaşi principii.

Publicitatea medicamentelor include publicitatea destinată publicului larg, profesioniştilor din domeniul sănătăţii, vizitele reprezentanţilor medicali la prescriptori, furnizarea de mostre, sponsorizarea de întâlniri promoţionale pentru profesioniştii din domeniu etc., precum şi orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente.

Scopul din spatele reglementărilor din publicitatea medicamentelor este să încurajeze utilizarea raţională a medicamentelor, prin prezentarea obiectivă a acestora şi fără a le exagera proprietăţile; de a asigura că acestea sunt promovate corect în ceea ce priveşte beneficiile lor, fiind în acord cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului; de a asigura că publicitatea medicamentelor nu este înşelătoare.

Reglementarea marketingului în industria farmaceutică şi a relaţiilor cu profesioniştii din sănătate, dar şi relaţiile dintre industria farmaceutică şi asociaţiile de pacienţi, precum şi informaţiile transmise către specialişti şi organizaţiile acestora sunt subiecte tratate cu maxim interes şi în România.

Promovarea medicamentelor este reglementată diferit în fiecare ţară, dar este guvernată de aceleaşi principii. Aceasta trebuie făcută în mod responsabil, etic şi la cel mai înalt standard, pentru a se asigura utilizarea în siguranţă a medicamentelor, indiferent de modul lor de eliberare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.