Parliamentary debates

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Reducerea discrepanţelor regionale privind resursele umane şi infrastructura din sistemul sanitar, probleme esenţiale pentru creşterea eficienţei şi a calităţii serviciilor medicale"

Recomandările auditului Curţii de Conturi privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti pentru perioada 2014-2021, subliniază ca "ţara noastră trebuie să identifice cele mai oportune şi facile măsuri şi politici publice care să ne permită să reducem discrepanţa regionala privind numărul de medici raportat la populaţie şi la nevoile de sănătate..."

Un alt aspect foarte important care trebuie implementat cât mai curând şi în ţara noastră este legat de necesitatea elaborării şi adoptării unor politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, în urma unei evaluări corecte a spitalelor din sistemul public naţional.

Obiectivul evaluării Curţii de Conturi a fost de a identifica modul în care au fost utilizate resursele medicale din unităţile sanitare cu paturi din punct de vedere al economicităţii şi eficientei. Astfel, au fost evaluate peste 300 de unităţi sanitare spitaliceşti dintre care 279 de unităţi din subordinea autorităţilor publice locale, 31 din subordinea altor ministere şi o acţiune de audit al performanţei asupra Ministerului Sănătăţii.

Raportul de evaluare reprezintă practic un "duş rece" asupra situaţiei în care se regăseşte sistemul sanitar în acest moment, evidenţiind problemele cu care se confruntă, precum desfăşurarea activităţilor medicale în clădiri improprii, învechite, cu risc seismic, spaţiile fiind improprii organizării activităţii medicale, investiţii insuficiente, o infrastructură subdezvoltată şi o discrepanţă considerabilă între cheltuielile de personal şi cele de capital.

Recomandările înaintate de reprezentanţii Curţii de Conturi în domeniul politicilor de sănătate fac referire la dezvoltarea unui plan anual de recrutare a personalului, elaborarea de politici de personal eficiente şi durabile inclusiv de atragere şi retenţie a personalului medical în domeniile deficitare, aşa cum am punctat cu fiecare ocazie în ultimii trei ani.

Pe lista de recomandări se mai află realizarea de politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, care au la bază indicatorii de performanţă privind activitatea personalului medical, actualizarea sistemului de decontare a serviciilor medicale la un nivel care să fie în concordanţă cu nivelul real al costurilor de spitalizare.

În domeniul managementului infrastructurii, autoritatea de audit a recomandat efectuarea unei analize pentru identificarea unor soluţii aplicabile clădirilor cu vechime mare, precum reabilitarea, modernizarea sau consolidarea acestora, acolo unde situaţia o permite, precum şi definirea unor standarde comune pe care trebuie să le îndeplinească clădirile spitalelor şi instituirea de măsuri de control şi prevenţie împotriva producerii unor situaţii excepţionale, aşa cum am întâmpinat recent în perioada pandemiei.

Pentru o înţelegere cât mai corectă a acestor recomandări, trebuie să vă aduc la cunoştinţă faptul că, astăzi, 68 de spitale îşi desfăşoară activitatea în clădiri construite înainte de anul 1.900.

O altă lacună este reprezentată de faptul că tarifele decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au fost actualizate cu majorarea cheltuielilor cu personalul şi cu preţul bunurilor şi serviciilor, motiv pentru care resursele financiare nu au mai permis investiţiile în dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti.

Un ultim aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este faptul că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, nu există o bază integrată care să cuprindă date despre reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere şi nici despre medicii cu competenţe limitate, fapt ce nu permite realizarea unor analize corelate asupra întregului sistem sanitar.