Parliamentary debates

Domnul Mugurel Surupăceanu:

"Românii pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă"

O nouă săptămână aduce, în România, un nou val de disponibilizări. Am atras atenţia în nenumărate rânduri asupra pericolului pe care acestea îl pot aduce pentru societatea românească. 500 de mineri din Gorj îşi vor pierde locurile de muncă. Cum ne afectează această situaţie viitorul? Salariaţii rămaşi şomeri peste noapte au familii pe care trebuie să le întreţină. Chiar dacă aceia pe care i-au ales sa-i reprezinte nu dau doi bani pe asta, aşa cum ne arată membrii Guvernului de luni bune, aceşti oameni nu-şi pot lăsa copiii să moară de foame. Aşa că iau drumul străinătăţii. Fie că pleacă în Spania, în Italia sau în Portugalia, românii apţi de muncă pleacă în valuri.

În Gorj, spre exemplu, în anul 2008, numărul copiilor ai căror părinţi erau plecaţi peste graniţa pentru a munci era de 800. În 2010, acest număr a ajuns la 3000. Aceşti copii au rămas în grija bunicilor, nu merg la şcoală, iar dacă merg rezultatele lor sunt foarte slabe. Profesorii spun că randamentul unui astfel de copil este mult mai mic decât acela al unui copil care locuieşte cu părinţii şi este supravegheat de aceştia. Psihologii susţin că, în timp, o astfel de situaţie va avea consecinţe asupra adultului de mai târziu. Părinţii nu au însă nicio soluţie, iar pe măsură ce creşte numărul disponibilizaţilor creşte şi numărul celor care pleacă pentru o bucată de pâine de lângă propriii copii. Programe pentru atragerea în ţară a românilor plecaţi la muncă peste graniţă? Nu există. Guvernul este preocupat să desfiinţeze şi nu să creeze locuri de muncă. Populaţia aptă de muncă scade dramatic în România.

Acestea sunt probleme grave care afectează structura socială pe termen lung. Adulţii, dar şi copiii sunt afectaţi în egală măsură de lipsa de programe coerente. Este inadmisibil că, într-o ţară europeană, cetăţenii să fie nevoiţi să plece de lângă familia lor în străinătate, nu pentru a avea un loc de muncă decent, ci pentru a avea un loc de muncă. Românii nu pleacă pentru un salariu mai bun, ci pleacă pentru un salariu şi atât. Este posibil ca în România să nu fie nevoie de populaţia aptă de muncă? Cum se aşteaptă atunci Guvernul să plătească pensii şi salarii? Singurul lor răspuns: prin exploatarea la maximum a celor rămaşi în ţară.