Parliamentary debates

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Strategia fiscal-bugetară 2014-2020, consolidare economică sau austeritate fără perspective?"

Suntem datori să identificăm împreună soluţiile optime pentru dezvoltarea macro-economică a României. Lăsând la o parte disputa politică, sau mai bine spus politicianistă care pare nesfârşită, eu cred că ţine de noi, parlamentarii aleşi ai acestei ţări, să participăm activ la elaborarea strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.

În acest an se pare că România, cel puţin la nivel declarativ, se află într-o situaţie prielnică din punct de vedere economic. Eu voi încerca să vă schimb această părere prin câteva date care relevă faptul că lucrurile nu sunt încă bine puse la punct în ceea ce priveşte perspectiva de dezvoltare economică. Deşi Guvernul nu consideră că aportul parlamentar este suficient de valoros în procesul de luare a deciziilor fiscal-bugetare, eu cred că stă în puterea noastră ca parlamentari ai puterii şi ai opoziţiei, să conturăm destinul economic al acestei ţări împreună cu reprezentanţii Guvernului.

trebuie să fim foarte atenţi pentru că indicatorii macroeconomici ne arată că încă suntem departe de o stabilitate economică care să ne permită mişcări bugetare ambiţioase. Spre exemplu, ponderea veniturilor la bugetul de stat este de numai 33,6% din PIB. Numărul total de angajaţi este de 4.485.000, în timp ce numărul pensionarilor este de 5.452.390. Dacă adăugăm un număr de 493.775 de şomeri înregistraţi, la cei peste 5 milioane de pensionari, ajungem la un raport dezastruos din punct de vedere economic. Din cei aproximativ 4,5 milioane de angajaţi, 1.187.000 sunt plătiţi de la bugetul de stat. Un calcul simplu ne dă un rezultat îngrijorător: un angajat în activităţi productive, din punct de vedere economic, susţine financiar veniturile a două persoane, fie aceştia şomeri, pensionari şi/sau angajaţi la stat. Nu vreau să fiu înţeleasă greşit, vorbim despre categorii vulnerabile pe care statul trebuie şi are obligaţia să le susţină. Dar noi avem obligaţia să găsim resursele pentru ca aceste cheltuieli să devină sustenabile.

Dacă aceste date nu sunt destul de înfricoşătoare pentru Guvern şi pentru cei care susţin actualul Guvern, vă pot spune că rata de absorbţie absolută din fondurile europene nerambursabile până la nivelul anului 2013 este de aproximativ 11%, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în UE. Vă reamintesc faptul că Bulgaria a reuşit performanţa să încaseze 24% din fondurile structurale alocate.

Totuşi, trebuie să recunoaştem şi aspectele pozitive. În materie de deficit bugetar, România se plasează pe un loc bun în UE cu valoarea de 2,1% din PIB. Această cifră vine, însă, în urma unor măsuri de austeritate suportate de populaţie, cu mare efort. Creşterea TVA-ului şi scăderea veniturilor populaţiei a fost o dublă măsură care, practic, a îngheţat consumul. Eliminarea risipei banilor publici are totuşi şi efecte negative: există studii care plasează România pe ultimul loc în UE privind cheltuielile de sănătate, paradoxal fiind faptul că peste 80% din sistemul public de sănătate este susţinut din fonduri publice.

Întrebarea mea este: ce urmează? Statele grupului G20 şi-au pus aceeaşi întrebare la reuniunea miniştrilor de finanţe care a avut loc sâmbăta aceasta la Moscova. Concluziile sunt diverse, dar este uşor de observat tranşeea care se adânceşte între deciziile statelor dezvoltate şi deciziile susţinute de economiile emergente.

În opinia mea, actuala putere gestionează România într-un moment dificil din punct de vedere economic. Deşi situaţia macro-economică pare stabilă, ne aflăm într-un moment în care decizia este vitală pentru următorii ani. Care este decizia? Consolidare economică prin prudenţă şi cumpătare sau injectarea banilor publici în economie?

Îmi aduc aminte că actuala putere a criticat ferm măsurile de austeritate pe care guvernele Boc şi Ungureanu le-au îmbrăţişat. Îmi aduc aminte de discursurile domnilor Ponta şi Antonescu, din postura de lideri necontestaţi ai opoziţiei, în care aceştia îşi manifestau susţinerea necondiţionată pentru: creşterea consumului, pentru reducerea fiscalităţii, pentru reducerea TVA-ului la alimentele de bază până la un nivel de 9%, pentru reducerea contribuţiilor la sănătate cu cel puţin 5,5%. Toate aceste măsuri s-ar încadra într-o decizie. O decizie prin care relansarea economică se bazează pe încurajarea consumului şi pe o relaxare fiscală care, ştim toţi cât de benefică ar fi pentru dezvoltarea sectorului IMM şi, în acelaşi timp, pentru diminuarea ponderii economiei negre.

Până în acest moment decizia nu a venit. Avem, în cele din urmă, un buget aprobat de Parlament. Eu am votat împotriva Bugetului în forma prezentată de Guvern. funcţionăm cu un buget care, din inerţie poate, se bazează exact pe aceleaşi decizii ca bugetele anilor trecuţi. Vorbim de un buget din care efectiv lipseşte decizia. În opinia mea, cel mai grav lucru, poate chiar mai grav decât o decizie nefericită, este lipsa totală a unei decizii. În situaţia aceasta se plasează guvernul Ponta astăzi. Reîntregirea veniturilor bugetarilor şi scutirea pensionarilor de la plata CAS sunt decizii care ar fi venit oricum, cu sau fără USL la guvernare.

Cer responsabilitate din partea celor care susţin Guvernul actual în luarea unei decizii clare în ceea ce priveşte viitorul economic al României. Vă cer să vă asumaţi promisiunile făcute în campanie, vă cer să încurajaţi consumul şi dezvoltarea economică, vă cer să gestionaţi cu multă atenţie problemele pe care le-aţi sesizat şi dumneavoastră când aţi fost în opoziţie. Vă cer să stopaţi adâncirea clivajelor între bogaţi şi săraci, vă cer să aduceţi salariul mediu la un nivel competitiv european, vă cer să aduceţi agricultura la performanţele de care ţara noastră este capabilă, vă cer să sprijiniţi privaţii şi să întăriţi clasa de mijloc.

Vă cer să luaţi această decizie şi nu vă cer nimic din ceea ce nu aţi promis pe 9 decembrie. Vă cer exact ceea ce aşteaptă cei care au considerat că dumneavoastră reprezentaţi schimbarea şi dacă această decizie va veni, vă garantez că veţi găsi în mine un aliat. Puterea rezidă în mâinile dumneavoastră şi noi, cei care momentan ne aflăm în opoziţie, nu uităm că vă aflaţi la guvernare de aproape un an şi rezultatele au întârziat să apară.

Eu am şansa de a face parte dintr-o formaţiune politică nouă, care nu îşi poate asuma greşelile istorice ale fostelor guvernări. A venit timpul să aveţi un grup de colegi noi, care sunt aici să vă ajute, cu argumente valide, atunci când se întâmplă să greşiţi.

În concluzie, aştept din partea dumneavoastră decizii fiscal-bugetare coerente, care să aducă la o creştere economică sustenabilă, pe termen lung pe coordonatele pe care vi le-aţi asumat în campania electorală. Aştept o decizie.