Parliamentary debates

Domnul Marian Ghiveciu:

"Accesul la biotehnologii în agricultură, o şansă pentru creşterea producţiei agricole"

Organismele europene analizează cu exagerată şi iraţională prudenţă accesul agricultorilor europeni la cultivarea plantelor ameliorate genetic, iar deciziile sunt influenţate politic şi de interese economice.

În decursul a peste zece ani de cercetări, niciun semnal, fundamentat ştiinţific, nu vine în sprijinul prudenţei manifestate de organismele europene implicate în luarea acestor decizii.

Lucrările "ştiinţifice" la care se referă contestatarii acestor tehnologii nu au nicio fundamentare, iar oamenii de ştiinţă invocaţi nu au prestanţa şi obiectivitatea necesară unor concluzii ştiinţifice de asemenea importanţă şi anvergură.

Europa, inclusiv România, are nevoie de proteină vegetală. Europa importă, anual, aproape 40 milioane tone de şroturi de soia, majoritatea provenind de la plante modificate genetic. Europenii consumă, la nivelul necesarului, aceste produse, în special ca furaj, destinat fermelor de animale, ale căror produse ajung în consumul europenilor. Se estimează că la nivel global peste cinci miliarde de porţii alimentare, conţinând produse din plante modificate genetic, au fost consumate de populaţie, dar niciun semnal negativ de mediu sau sănătate nu s-a înregistrat până în prezent.

Europa are nevoie şi de alte culturi obţinute pe calea biotehnologiilor, culturi rezistente la secetă, la boli şi dăunători, cu un consum redus de apă şi mai puţine substanţe chimice folosite în combaterea buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor.

De mai bine de zece ani, ţările lumii, cu excepţia celor europene, au înregistrat progrese excepţionale în agricultură prin utilizarea biotehnologiilor. Efectul economic al folosirii biotehnologiilor a fost şi este excepţional. Startul european însă întârzie în mod păgubos pentru toţi europenii.

Unii parlamentari români şi europeni, care resping utilizarea biotehnologiilor în agricultură, ignoră, în mod nejustificat, prin aceasta, urmările tragice ale stagnării producţiei agricole pentru urmaşii lor, inventând nejustificat pericole pentru mediu şi sănătatea oamenilor. În realitate, tehnologiile actuale sunt mult mai poluante, din cauza chimizării intensive.

În concluzie, fermierii români sprijină introducerea biotehnologiilor în agricultură, având o experienţă foarte bună cu acestea, până în 2007.