Parliamentary debates

Domnul Găvrilă Ghilea:

"De ce se scumpeşte pâinea în ţara cu cele mai mari producţii agricole din istorie?"

Datele unei analize sectoriale realizate recent au relevat faptul că, pentru agricultura românească, anul 2018 a fost cel mai bun din istorie, producţiile record obţinute fiind corolarul unui efort investiţional pe măsură.

Cu o cifră de afaceri care se apropie de 8 miliarde de euro, pariul românilor cu agricultura pare ca şi câştigat, ţara noastră obţinând în acest an recolte istorice la grâu şi surclasând deja Franţa la producţia de porumb, instalându-se pe primul loc în topul producătorilor europeni ai acestei cereale.

Nu este mai puţin adevărat că miracolul agricol românesc se datorează activităţii a peste 16.000 de companii, dintre care aproape două treimi sunt specializate în sectorul vegetal şi o treime în sectorul zootehnic, numărul celor cu activitate mixtă fiind de sub 8% din total.

Pe de altă parte, conform Studiului "Gradul de acaparare al terenurilor agricole în UE", realizat în anul 2015 de Parlamentul European, peste 40% din suprafaţa agricolă a României aparţinea unor investitori străini, care deţineau şi lucrau peste 5,3 milioane de hectare.

Interesant este şi amănuntul, deloc nesemnificativ, că 10% din aceste suprafeţe aparţineau unor investitori din afara Uniunii Europene, dar şi faptul că, paradoxal, acapararea a aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării de către antreprenori străini a accelerat depopularea localităţilor din mediul rural, deoarece noile tehnologii implementate, care stau la baza agriculturii de performanţă, necesită tot mai puţină forţă de muncă locală.

Nu întâmplător, judeţul Timiş, care a atras şi cei mai mulţi investitori străini în agricultură, o treime din suprafaţa sa fiind exploatată de societăţi cu acţionariat italian, a realizat o cifră de afaceri de peste 2,8 miliarde lei, deţinând cele mai mari companii specializate în sectorul vegetal şi zootehnic.

Cu toate acestea, deşi Ministerul Agriculturii a raportat în acest an o producţie de grâu istorică, de peste 10 milioane de tone, mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, patronatele din industria de morărit şi panificaţie şi-au făcut deja socotelile şi au anunţat că scumpirea pâinii este iminentă din cauza notificării de majorare cu 25% a tarifelor la electricitate şi gaze naturale, dar şi din cauza costurilor cu materia primă, care ar fi explodat de la 650 de lei/tona de grâu, în 2017, la 850 de lei/tona de grâu, în prezent, nemaiţinând cont şi de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Din aceste considerente, ne aflăm în faţa unui veritabil paradox - în ţara cu cele mai mari producţii agricole din istorie, pâinea este pe cale să se scumpească, urmând trendul ascendent al utilităţilor energetice şi materiei prime.

Dar adevărata ameninţare pentru agricultura românească nu o reprezintă nici investitorii străini, europeni sau de aiurea, care controlează majoritatea suprafeţelor agricole ale ţării şi implicit preţul de piaţă al materiei prime, nici cei câţiva bănuţi care vor face pâinea românului mai mică, ci pericolul real al deşertificării, datele publicate de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice demonstrând că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, respectiv 40% din suprafaţa agricolă se află în zone afectate de riscul acestui fenomen.