Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 2022
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.29/2022
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 2022 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 2022
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.42 | Raisa Enachi - declaraţie politică având ca obiect "Generaţia tânără, cea mai valoroasă resursă"; | ![]() |
||
|
"Generaţia tânără, cea mai valoroasă resursă" Procesul de globalizare aflat în plină derulare creează atât noi oportunităţi, cât şi noi ameninţări în ceea ce ţine de dezvoltarea societăţilor umane, dar reprezintă şi un pericol în păstrarea suveranităţii naţionale a statelor. Din păcate, apare şi problema modului de conservare a statului naţional, a identităţii şi specificului culturii româneşti. Globalizarea deschide accesul la informaţie, la cultura altor popoare, la piaţa de capital, la tehnologii moderne, produse inovatoare şi stimulează competitivitatea. În acelaşi timp, globalizarea duce la o schimbare a ordinii mondiale, la limitarea suveranităţii naţionale prin implicarea unor entităţi globale în schimbarea cursului politicilor naţionale la nivel economic şi social. Cele mai mari beneficii generate de globalizare le deţin ţările deja cu economii consolidate, costurile fiind totuşi suportate de majoritatea ţărilor care au aderat la UE după anii 90, dar şi de ţările care sunt în curs de dezvoltare, printre ele numărându-se şi România. Economia şi societatea din ţările dezvoltate devin din ce în ce mai creative, ca urmare, economia acestor ţări devine la rândul ei competitivă datorită ideilor inovatoare din diferite domenii de activitate. Capitalul uman devine principala sursă de dezvoltare a economiei mondiale. Succesul ţărilor va depinde de calitatea cetăţenilor, starea intelectuală, spirituală şi morală a acestora. Experienţa ultimelor decenii demonstrează că într-o lume în schimbare rapidă, reuşesc să se dezvolte doar ţările care se pot adapta la timp, ţările care pot să acumuleze informaţia eficient, să o canalizeze eficient în potenţial de inovare, prin dezvoltarea optimă a capitalului uman. Iar principalul vector de generare plusvaloare a acestor deziderate este tineretul. Guvernul României este moral şi instituţional responsabil, de urgenţă, să adopte o strategie care să vizeze extinderea oportunităţilor de creştere optimă a capitalului uman, iar accentul ar trebui pus în special asupra celor tineri, facilitându-le accesul la servicii publice şi programe de formare în perioada adolescenţei, cât şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii asumate. Strategia statului trebuie să privească tineretul ca pe un subiect activ de transformare a societăţii, ca pe un motor al dezvoltării şi conducerii ţării. Generaţia tânără este cea mai valoroasă resursă umană pentru creşterea economică şi a bunăstării viitoarelor generaţii. Educaţia generaţiilor actuale şi viitoare trebuie menţinută ca o prioritate de vârf. Generaţia tânără are nevoie, în special, să fie apreciată obiectiv. După competenţe, şi nu după interese de grup. Statul trebuie să participe activ la formarea tineretului ca o personalitate independentă cu perspective pozitive, pentru a ajunge la rezultatele dorite. Strategia trebuie dezvoltată, prin dezbateri publice extinse, printre tineri. În tot acest timp, să pregătim mecanismul de implicare activă a instituţiilor de la nivel guvernamental prin dialog deschis şi structurat. Această strategie trebuie să prevadă şi mecanisme pentru a oferi feedback între autorităţile publice care vor pune în aplicare politica pentru tineret şi tineri, ceea ce va permite ajustări în timp util, în conformitate cu societatea în schimbare, interesele şi nevoile moderne ale tinerilor. Este de susţinut propunerea de înfiinţare a unei reţele europene care să ofere consultaţii gratuite pentru sănătate mintală a tinerilor, în urma cărora aceştia vor fi direcţionaţi către cele mai adecvate soluţii de dezvoltare personală şi profesională. În ţări precum România, unde soluţiile nu sunt întotdeauna disponibile, reţeaua ar putea ajuta la schimbul de bune practici şi la dezvoltarea competenţelor personalului la nivel naţional. În următorii ani, poziţia tinerilor în societatea românească trebuie să fie supusă unei schimbări fundamentale care vor fi dictate de o serie de provocări interne şi mondiale. O problemă predominantă este cât de dificil va fi pentru generaţia tânără să primească informaţii despre aceste oportunităţi, iar colectarea şi oferirea tuturor resurselor care le pot fi accesibile trebuie să fie prioritate. |


