Filip Georgescu
Filip Georgescu

Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2011

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.109/2011
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2011

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.43 Filip Georgescu - declaraţie politică referitoare la situaţia economico-socială a României;

 

Domnul Filip Georgescu:

Românii trec printre cei mai săraci, printre cei mai oropsiţi şi cei mai nefericiţi oameni de pe Pământ. Milioane de oameni din această ţară bogată nu mai au ce pune pe masă, nu se mai ajung de la o lună la alta cu veniturile derizorii pe care le realizează din muncă, cea mai mare parte a populaţiei trăieşte sub spectrul apăsător al grijii zilei de mâine. Foarte mulţi români nu mai au speranţe, ci doar spaime.

Din ce în ce mai mulţi concetăţeni de-ai noştri pribegesc prin alte ţări pentru a-şi câştiga existenţa, şi chiar dacă le este greu printre străini, destui dintre ei refuză să se mai reîntoarcă în vatra natală, unde nu-i aşteaptă decât şomajul, neajunsurile, lipsa tot mai acută a asistenţei medicale, şcolarizare tot mai costisitoare şi ineficientă, o fiscalitate excesivă şi nedreptăţi la tot pasul.

În multe judeţe, un loc de muncă este asaltat de 80 - 100 de disponibilizaţi, iar cel care are şansa să-l obţină este nevoit să accepte un salariu de 8 - 10 ori mai mic decât în ţările comunitare din Occident.

Pe de altă parte, în România există o mare discrepanţă între veniturile realizate de diferite categorii de oameni. Vom aminti doar un caz care este extrem de ilustrativ. În 2010, un număr de 47 de persoane fizice au realizat, din transferul titlurilor de valoare, din avocatură şi alte servicii oferite unor societăţi, venituri însumând 38 de milioane de euro, adică tot atât cât ar fi obţinut din salariile lor peste 11.300 de cadre didactice.

Din cauza nivelului extrem de redus al salariului pe care-l primeşte, un român trebuie să muncească astăzi în ţară 20 de minute pentru a-şi asigura un kilogram de cartofi, o oră şi douăzeci de minute pentru un kilogram de carne de pui, o oră şi patruzeci de minute pentru un kilogram de brânză, cinci ore şi patruzeci de minute pentru plata energiei electrice, iar pentru a-şi achita întreţinerea trebuie să muncească peste 29 de ore (nu ştim cât va trebui să muncească pentru întreţinerea de la iarnă, în condiţiile în care statul nu mai acceptă subvenţii pentru încălzire).

Tot în acest context, şase regiuni din România, înglobând 29 de judeţe, figurează în rândul celor mai sărace 20 de regiuni ale Uniunii Europene. Două treimi dintre români spun că s-au descurcat greu cu banii în primul semestru al acestui an, afirmând că sunt mai săraci decât în 2010. Aşa cum arată un recent sondaj, peste 80% dintre români sunt afectaţi de criza economică, flagel care va mai dura doi-trei ani, întrucât ţara noastră va înregistra în acest an o creştere economică de 1,5%, mult mai mică în comparaţie cu celelalte ţări membre ale UE din Europa de Est.

În mai toate privinţele suntem codaşii Europei. În ultimele 12 luni, România a înregistrat cel mai ridicat indice de creştere a preţurilor (7,6%), în timp ce în Suedia a fost de 1,6%, iar în Olanda şi Cehia de 1,9%. Suntem campionii Europei în ce priveşte rata ridicată a inflaţiei, repetenţii continentului la capitolul accesării fondurilor comunitare (doar 7%). Deţinem, de asemenea, trista întâietate la capitolul mortalitate generală şi am intrat în Cartea recordurilor cu promovabilitatea la bacalaureat (circa 45%).

Şi în următorii 5 ani România se va situa printre cele mai sărace ţări din Europa, produsul intern brut pe un locuitor urmând să ajungă la 16.300 de dolari în 2016, cu 60% sub media europeană. Suntem cei mai săraci, dar nu suntem singurii loviţi de o asemenea năpastă. Aproape 46 de milioane de americani (15% din populaţia SUA) au fost atinşi de sărăcie, fiind nevoiţi ca în primul semestru al acestui an să trăiască din bonuri de masă acordate de stat, în cadrul măsurilor de protecţie socială. Asemenea bonuri au fost acordate în funcţie de rezervele şi mărimea familiei. Astfel, o familie cu 4 persoane a primit bonuri în valoare de 2.380 de dolari. Şi la noi se acordă ajutoare băneşti în baza Legii privind venitul mediu garantat: o persoană primeşte lunar 30 de dolari, din care statul reţine contravaloare primei de asigurare a locuinţei. De la 120 de dolari oferiţi unei familii în dificultate din România, la 2.380 de dolari aferenţi unei familii de americani, este o diferenţă ca de la Bucureşti la Washington.

Milioane de români se întreabă înmărmuriţi dacă se mai poate trăi în această ţară, în condiţiile în care speranţele au dispărut, iar soluţiile de revigorare nu sunt decât iluzii deşarte, precum aceea propusă de ministrul Valerian Vreme, care de curând afirma că pentru a ne redresa ar trebui să avem mai puţini bătrâni. Doamne, ce vremuri cumplite am ajuns să trăim!