Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

"Importanţa politicii de vecinătate cu ţările parteneriatului estic"

În decembrie 2008, Uniunea Europeană propunea crearea parteneriatului estic - o dimensiune specifică de est a politicii europene de vecinătate, fiind lansat în 2009, la Praga, cu scopul măreţ de a pune în aplicare o politică de integrare politică şi economică între Uniunea Europeană şi statele de la răsărit. Importanţa apropierii unor ţări precum Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Georgia şi Armenia de structurile Uniunii Europene este crucială în vederea asigurării unui climat de stabilitate, siguranţă şi bunăstare a cetăţenilor ţărilor membre ale UE, precum şi a celor din ţărilor susţinătoare ale parteneriatului estic, precum şi o îmbunătăţire a securităţii energetice.

Importanţa pe care ţara noastră o acordă apropierii acestor ţări de modelul european de integrare, în mod special a Republicii Moldova, se regăseşte în demersurile diplomatice iniţiate sau susţinute de către oficialii români şi nu numai. Să nu uităm că încă din aprilie 2010, parteneriatul strategic dintre România şi Republica Moldova se fundamentează pe Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a acesteia. Exceptând importanţa dimensiunii politice sau economice, promovarea securităţii, stabilităţii şi a bunei guvernări este, de asemenea, un element destul de important pentru graniţa de est a Uniunii Europene. Astfel, respectând principiul suveranităţii şi integrităţii republicii Moldova, soluţionarea, pe cale paşnică, a conflictului transnistrean rămâne una dintre priorităţile politicii de vecinătate, cu scopul de a promova prosperitate, stabilitate şi securitate în zonă. O mai bună convergenţă legislativă şi normativă cu Uniunea Europeană poate conduce la accelerarea investiţiilor şi, în timp, la creştere economică şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor, în condiţiile în care Uniunea Europeană trebuie să asigure integritatea şi funcţionarea concretă a pieţei sale interne.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a apreciat progresele realizate de Republica Moldova în ceea ce priveşte Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), ceea ce presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, a barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de liber schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. În privinţa Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, acest deziderat este important nu doar pentru că ar oferi posibilitate cetăţenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize, dar şi datorită faptului că planul presupune o serie de reforme în domeniul justiţiei, afacerilor interne şi drepturilor omului.

Consiliul şi-a manifestat încrederea ca până în noiembrie 2013, la viitorul summit al parteneriatului estic, care va avea loc la Vilnius, negocierile dintre Republica Moldova şi UE privind Acordul de asociere şi DCFTA să fie finalizate datorită progreselor înregistrate de Republica Moldova. Importanţa pe care liderii Uniunii Europene o acordă Republicii Moldova a fost reiterată şi la discuţiile care au avut loc la Chişinău între miniştrii afacerilor externe ai Poloniei, Suediei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi premierul Vlad Filat.

Importanţa geostrategică a poziţionării ţării noastre (avem graniţă cu trei dintre ţările partenere parteneriatului estic, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, prin Marea Neagră) ne obligă să privim cu mare interes evenimentele de la graniţa răsăriteană a ţării, respectiv a Uniunii Europene. Astfel, atât parteneriatul estic, cât şi sinergia Mării Negre reprezintă puncte comune pe agenda externă pe care ţara noastră le are cu celelalte ţări riverane la Marea Neagră sau cu ţările care au strânsă legătură cu regiunea, printre care şi Republica Moldova.

Ţara noastră trebuie să continue a fi un partener de încredere în vederea susţinerii Republicii Moldova în demersurile sale de aderare la structurile europene, precum şi a ţărilor partenere pentru parteneriatul estic, ţara noastră putând beneficia de marile proiecte care vizează infrastructura, securitatea energetică, educaţia, precum şi acţiuni comune de prevenire a conflictelor.

Prin urmare, este necesar să beneficiem de toate oportunităţile pe care ni le deschide politica de vecinătate europeană, iar pentru ţările vecine, ţara noastră trebuie să reprezinte un exemplu în ceea ce priveşte respectarea şi promovarea principiilor dreptului internaţional şi a valorilor fundamentale, printre care democraţia şi statul de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau economia de piaţă, cu dezvoltarea durabilă. Este necesar să beneficiem de toate oportunităţile în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor noştri prin continuarea proceselor de reforme democratice. Astfel, România trebuie să coreleze toate programele şi fondurile politicilor interne cu cele ale politicii de vecinătate.