Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"Să nu uităm adevăraţii oameni mari!"

Recunoştinţa este o floare aleasă, dar, din nefericire, prea rară. În societatea modernă, recunoştinţa este ameninţată de două pericole: dispariţia şi pervertirea ei. Dispariţia recunoştinţei face referire la ingratitudine, pe când pervertirea acesteia are loc prin corupere morală.

Chiar şi pe vremea Mântuitorului Hristos, recunoştinţa se plasa, probabil, undeva la numai 10%: potrivit scrierii biblice, doar unul din zece leproşi s-a întors la Iisus, pentru a-i mulţumi pentru vindecare (Luca 17; 12-19). Astăzi, cu atât mai puţin, când trăim într-o societate mercantilă, legea dragostei mesianice se rezumă la aplicarea, după literă, a legalismului drepturilor şi obligaţiilor, lăsând în subsidiar interesul pentru spiritul moralei şi adevărului.

În ceea ce priveşte aprecierea şi recunoştinţa faţă de marii politicieni ai ţării, trebuie să recunoaştem că am avut şi încă avem adevăraţi oameni şi lideri care au schimbat faţa României, care au devenit puncte de referinţă în istoria noastră. Carismatici, temuţi, dar şi respectaţi de adversari, veneraţi de popor, controversaţi, în anumite momente chiar contestaţi, dar, indiscutabil, adevăraţi artizani ai progresului şi democraţiei.

Pentru România, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale. Cetăţenii vor fi invitaţi să-şi folosească puterea de a decide pentru viitorul ţării şi avem speranţa că vor alege cele mai bune opţiuni pentru destinele ţării.

În acest context, cred că este un moment bun de a evoca figura remarcabilă a preşedintelui, a marelui om politic, cel care a marcat istoria recentă a României într-un mod hotărâtor, cel "a cărui acţiune moderatoare şi responsabilă, în Europa răvăşită de evenimentele din 1989, aflată în căutarea unui nou echilibru, a fost un factor de stabilitate, de care toţi europenii au putut fi mândri." (politicianul francez Catherine Lalumičre despre preşedintele Ion Iliescu).

Încă înainte de decembrie 1989, despre Ion Iliescu se vorbea ca despre un om al speranţelor de înnoire radicală, un om al viitorului, aşa după cum astăzi, chiar dacă s-a retras din prim-planul vieţii publice, cuvântul său este aşteptat şi ascultat chiar şi de către cei care nu îi împărtăşesc opţiunile.

Ion Iliescu a preluat destinele ţării într-un moment dificil, atât intern, cât şi extern. Sud-estul Europei era, în 1989, o zonă complicată, instabilă, un adevărat "butoi cu pulbere", dar Domnia Sa a reuşit să conducă politica externă a ţării sale cu prudenţă şi abilitate, în relaţia cu vecinii sau cu marile puteri ale lumii.

Până în 2004, societatea românească a funcţionat pe principii consensuale, ale dialogului şi toleranţei politice, avându-l pe Ion Iliescu cel mai puternic susţinător al acestui model. Domnul Iliescu a funcţionat ca lider, după regulile şi valorile ce definesc un om politic într-un regim democratic.

"A ştiut să se dedice binelui public, interesului general, interesului naţional, să se pună în slujba cetăţeanului şi, în acest scop, s-a aşezat deasupra viziunilor partizanale, a partidelor politice, s-a aşezat în «terenul de joc», alături de autorităţile statului, pentru a le fi mediator şi liant, dar şi arbitru imparţial. A fost un preşedinte model, la care ar trebui să se raporteze atât cei care aspiră la o asemenea demnitate, cât şi cei care vor ajunge să o exercite."

Numele lui Ion Iliescu este definitiv legat de marile prefaceri şi căutări ale societăţii româneşti din ultimul sfert de veac. A fost artizanul celor mai importante obiective ale interesului naţional: România democratică, România modernă, intrarea în NATO, UE. Pentru omul politic Ion Iliescu există o permanentă intercondiţionare între cele două dimensiuni esenţiale ale reformei: dezvoltarea durabilă a economiei şi societăţii româneşti şi instituirea cadrului democratic real şi funcţional.

Ion Iliescu, omul şi liderul, reprezintă un esenţial reper moral şi civic, o autentică pledoarie pentru vocaţia umanistă, democratică, modernă a actului politic. Pentru toată lumea, Ion Iliescu a întruchipat voinţa, determinarea şi curajul de a lupta şi de a reuşi pentru demnitate umană, dreptate, egalitate şi libertate. Ion Iliescu rămâne în sufletul şi memoria românilor ca cel care a schimbat istoria ţării şi a influenţat generaţii, un exemplu de sacrificiu şi dăruire pentru noi toţi.

Pe data de 3 martie, domnul preşedinte Ion Iliescu a împlinit o frumoasă vârstă. Îi transmitem cele mai calde urări: La mulţi ani, cu sănătate şi bucurii, alături de oamenii dragi!

Potrivit scriitorului, poetului, dar şi politicianului Alphonse de Lamartine: "Recunoştinţa nu se prescrie niciodată, dacă memoria e bună şi inima e dreaptă".

Vă mulţumim, domnule Preşedinte Iliescu. Aţi fost şi sunteţi un adevărat om de stat, un promotor al echilibrului şi normalităţii, un bun mediator, un excelent diplomat, un om modest şi cumpătat, onest, de o remarcabilă erudiţie, un model pe care trebuie să îl avem în vedere atunci când va veni vremea să ne alegem noul preşedinte.