Parliamentary debates

Doamna Claudia Boghicevici:

"Tinerii reprezintă o prioritate absolută doar pe hârtie?"

Am asistat săptămâna trecută la un circ incredibil în Parlament, urmărind şi participând la procedura de învestitură a noului Guvern, Guvernul Ponta III. Spun circ, întrucât avem acum miniştri tineri, iar "tinereţea aduce şi mai multă fantezie în exerciţiul guvernamental", spun circ întrucât portofoliul Ministerului Muncii a fost preluat de o persoană ce vorbeşte de politici sociale, dar nu ştie să definească sărăcia, nivelul de trai la limita subzistenţei a unor români.

Doamna Plumb vine şi propune o nouă viziune asupra politicilor sociale, o nouă viziune care presupune atât promovarea, cât şi adoptarea proiectului de Lege privind economia socială, care presupune reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor dependente social se asemenea, apariţia întreprinderilor sociale care va avea în vedere tot ca măsură încadrarea în câmpul muncii a acestor persoane dependente social, o nouă strategie în ceea ce priveşte persoanele vârstnice şi, de asemenea, ca şi prioritate atunci când vorbim de reducerea sărăciei, relaţionată cu reducerea şomajului, tinerii reprezentând pentru dânsa o prioritate absolută, aşa cum a susţinut la audieri.

Totuşi, mă întreb cum va reuşi acest lucru, când are deja multe strategii ce sunt doar pe hârtie pe site-ul ministerului, deşi trebuiau să fie adoptate la sfârşitul anului trecut.

Avem un program pentru tineri, respectiv "garanţia pentru tineri", ce reprezintă un instrument financiar, detaliat în regulamentul Fondului Social European, care oferă prioritate la finanţare regiunilor în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%, iar alocarea fondurilor trebuie realizată cu precădere în primii doi ani de programare bugetară, respectiv 2014-2015.

Am avut până acum un ministru ce a considerat că pentru România, "Garanţia pentru tineri" adoptată la nivel european constituie "un angajament şi o obligaţie" de a face tot posibilul pentru ca tinerilor absolvenţi să li se ofere o formă de ocupare în primele patru luni de la finalizarea studiilor: un loc de muncă, acces la educaţie, programe de formare sau reconversie.

Dar, în realitate însă, tot ce a făcut Guvernul Ponta a fost să abandoneze o sursă de finanţare nerambursabilă destinată scăderii şomajului tinerilor din România şi implicit creării de locuri de muncă în sistem.

Cel mai mare neajuns pe care îl ridică şomajul în rândul tinerilor vizează faptul că procesul de tranziţie de la educaţie la piaţa muncii este din ce în ce mai dificil, durează mai mult timp, iar posibilităţile de a ocupa un loc de muncă sunt din ce în ce mai limitate. Cel mai mare risc în această situaţie constă în faptul că aceşti tineri îngroaşă rândurile asistaţilor sociali încă de la momentul în care au ieşit de pe băncile şcolilor.

Combaterea şomajului în rândul tinerilor trebuie realizată atât prin concentrarea atât asupra nevoilor clienţilor, cât şi ale furnizorilor (angajatori), este un efort concentrat bidirecţional ce atrage colaborarea atât între pilonul public şi cel privat, cât şi între tinerii fără loc de muncă şi potenţialii angajatori.

Soluţii de remediere există şi sunt la îndemâna atât a autorităţilor, cât şi a tinerilor care într-adevăr vor să realizeze ceva. Fac aici referire, pe de o parte, la accesarea de fonduri europene şi la investiţii ale statului, iar de cealaltă parte la creşterea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor. Din păcate însă, singura soluţie a actualului Guvern a fost lansarea unei strategii conturate în jurul ideii de consiliere şi orientare profesională a tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, nicidecum măsuri active pentru crearea de noi locuri de muncă.